•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

„AŢI FI DE ACORD SĂ NU VOTEZE CEI CARE AU UN VENIT SUB 2.000 de lei?”. Harta celor mai active judeţe la vot

8 sep 2014 37 afisari
„AŢI FI DE ACORD SĂ NU VOTEZE CEI CARE AU UN VENIT SUB 2.000 de lei?”. Harta celor mai active judeţe la vot

Democraţia nu poate fi gândită în afara votului universal, liber exprimat. Însă nu întotdeauna a fost aşa. În urmă cu doar 150 de ani, calitatea de alegător era recunoscută în funcţie de avere(votul cenzitar), această condiţionare făcând ca numărul alegătorilor să fie extrem de scăzut. Situaţia s-a menţinut pe toată perioada celor cinci decenii în care votul cenzitar a fost menţinut, numărul alegătorilor fiind în jur de 150.000, la o populaţie de peste 3 milioane. Sufragiul universal a fost instituit după primul Război Mondial, în 1917, însă în viziunea legiuitorului de atunci universalitatea votului îi viza doar pe bărbaţi, femeile obţinând acest drept abia două decenii mai târziu. Gândul susţine că dreptul de votul trebuie să-l aibă toţi cetăţenii români, în condiţiile legii, indiferent de vârstă, sex, religie, studii sau venituri.
Cum se vede acum condiţionarea dreptului de vot de avere, Gândul a încercat punând românilor întrebarea „Aţi fi de acord  să nu voteze cei care au un venit sub 2.000 de lei?”.

În top 10 judeţe cu prezenţă ridicată la vot la scrutinele din ultimii ani - prezidenţiale, referendum şi europarlamentare -  jumătate dintre ele se regăsesc şi în primele zece poziţii în privinţa ratei şomajului sau a numărului de persoane beneficiare de venit minim garantat. La sfârşitul lunii iunie, numărul de şomeri din România era de aproape 700.000. În primul trimestru al lui 2014, potrivit datelor Ministerului Muncii, 240.139 de familii au beneficiat de venit minim garantat, a cărui valoare era de maximum 564 de lei per familie.

 

Teleorman ocupă locul doi la capitolul prezenţă medie la vot, cu 59.67%, locul cinci în funcţie de beneficiarii venit minim garantat (10.635) şi trei în privinţa şomajului (10.16%). Totodată, Teleormanul se situează pe primul loc în clasamentul persoanelor cu studii primare, cu 21,88%, şi pe locurile patru în topurile românilor fără studii sau analfabeţi, cu 4,49%, respectiv 2,66%. Ca număr de alegători, din total, judeţul este al 26-le a la nivel naţional.

Judeţul Mehedinţi vine pe locul trei în topul celor mai ridicate prezenţe medii la vot, cu 58.68%, şi pe locul doi la rata şomajului, cu 10.34%. În judeţ sunt 7.035 de beneficiari de venit minim garantat. Mehedinţiul se situează pe locurile 9 şi 10 în topul românilor fără studii şi declaraţi analfabeţi, cu 3,87%, respectiv 2%. Studii primare au 15,81% dintre locuitori, medii 66,15%, iar superioare 10,7%. Din electorat, Mehedinţiul este al 37-lea judeţ la nivel naţional.

O situaţie atipică o reprezintă judeţul Ilfov. Pe locul patru ca prezenţă medie la vot, Ilfovul, al 32-lea ca număr de alegători, s-a păstrat în afara judeţelor cu mulţi şomeri şi asistaţi social. Concret, aici se găsesc cele mai puţine persoane care primesc ajutor social, doar 167, iar rata şomajului este cea mai scăzută din ţară(1.7%). Judeţul de lângă Bucureşti se situează pe poziţia a 10-a în privinţa analfabetismului declarat(1,86%), pe locul 22 în clasamentul persoanelor fără studii(3,31%), pe 27 în cel al persoanelor cu studii primare(13, 74%) şi pe 36 în cel al românilor cu studii medii cu studii medii(64,56%). Ilfovul ocupă însă a cincea poziţie în topul celor cu studii superioare cu 16,5%.

Pe locul cinci ca prezenţă medie la vot, judeţul Giurgiu s-a clasat pe locul 17 în funcţie de rata şomajului (6.7%) şi pe locul 30 ca număr de beneficiari de venit minim garantat (4.129). Pe de altă parte, Giurgiu se află pe primul loc în topul analfabeţilor cu 4%, pe locul al treilea în clasamentul românilor cu studii primare, cu 20,83%, şi pe 29 în cel al persoanelor cu studii medii, cu 65,5%. Locuitorii acestui judeţ au declarat că au studii superioare în proporţie de 6,8%. Ca pondere a numărului de alegători, Girgiu este pe locul 39.

În Dâmboviţa, unde prezenţa medie la vot este de 52.47%, sunt 8.989 de beneficiari de venit minim garantat, ocupând astfel locul şapte, şi pe locul 12 la rata şomajului, cu 7.7%. Aici, cei mai mulţi locuitori au studii medii (68,3%), 15,7% au studii primare, 3,57% sunt fără studii, iar 1,74% analfabeţi. În Dâmbovita, 9,9% dintre locuitori au declarat că au studii superioare. Judeţul este al 16-lea ca pondere a numărului de alegători.

Pe locul şapte ca prezenţă medie la vot, judeţul Vâlcea este pe locul 27 ca număr persoane care încasează venit minm garantat (4.444) şi pe locul 18 la rata şomajului (6.6%). Vâlcea este al 25-lea judeţ ca număr de alegători.

Doljul, cu al optulea procent de participare la alegeri, din 2009 până în 2014, (50.71%), se află pe primul loc ca număr de beneficiari de venit minim garantat: 14.933. Când vine vorba despre rata şomajului, şi aici Doljul ocupă un loc fruntaş, fiind al patrulea în clasament, cu 9.69%. Totodată, Doljul este pe locul 9 în clasamentul românilor care au terminat o facultate(14,3%), pe locul 40 în topul celor cu studii medii, cu 62,94%, pe 15 în clasamentul românilor cu studii primare(16,07%), pe 23 în categoria celor fără nicio şcoală absolvită (3,21%) şi pe 23 în cazul analfabeţilor(1,35%). Doljul este al optulea judeţ ca ca număr de alegători.

Judeţul Argeş s-a clasat pe locul nouă ca prezenţă medie la vot şi ca număr beneficiari de venit minim garantat (8.373). Cu o rată a şomajului de 6.7%, Argeşul se situează pe locul 16 în clasament. Judeţul este al zecelea la nivel naţional ca număr de alegători.

Şi în Constanţa a fost o prezenţă medie ridicată la vot. Pe locul zece în topul celor mai harnice judeţe, cu 49.04% prezenţi la vot, în Constanţa nu sunt foarte mulţi beneficiari de venit minim garantat, doar 5.006, adică pe locul 22. Şi la capitolul şomeri judeţul Constanţa stă bine: pe locul 34, cu o rată a şomajului de doar 4.3%. Constanţa ocupă locul 6 ca nivel al studiilor superioare, 16,3%. 65,33% dintre locuitori au studii medii, 12,36% primare, 2,91% nu au nicio şcoală, iar 1,33% s-au declarat analfabeţi. Judeţul Constanţa este al patrulea ca pondere din numărul total al alegătorilor.

CLICK PENTRU A MĂRI

 

Comentarii