•  

    Revoluţia votului începe cu tine

    Bine ai venit în Voteşti! Aici este locul exclusiv al celor care votează!

    Indiferent cum: pro sau contra unui candidat sau – pur şi simplu – împotriva a orice! Aici eşti liber să validezi, dar şi să anulezi orice şi pe oricine prin votul tău! Un candidat carismatic, o idee măreaţă, un sistem mai eficient, o lume mai bună, un viitor mai promiţător sau o viaţă mai frumoasă! Toate acestea se pot transforma în realitate prin exercitarea dreptului de a vota. Totodată, reversul acestora – de exemplu, un candidat malefic sau un sistem manipulator -  poate fi blocat tot prin puterea votului!

    Voteşti este spaţiul virtual al tuturor celor cărora le pasă! Voteşti îi unifică pe toţi românii pro-activi din spaţiul real cu scopul asumat şi aplicat de a încuraja dreptul constituţional de a vota! TU ce faci cu singura ta putere pe care ţi-a dăruit-o cu adevărat democraţia?

    După aproape jumătate de secol, în care părinţii şi bunicii tăi nu au putut vota din cauza cumplitului regim comunist, din 1990 încoace fragila democraţie a rezistat şi datorită votului liber! Dincolo de controverse, frustrări, împliniri pasagere, amăgiri şi dezamăgiri, TU nu te-ai resemnat! După 25 de ani de schimbări în rău şi de pseudo-schimbări în bine, TU ştii că un singur lucru nu s-a schimbat: votul liber! Iar puterea de a vota nu ţi-o poate lua nimeni…

    Aici, în Voteşti, TU nu laşi pe nimeni altcineva să hotărască pentru tine! Dacă ai face-o, ar fi ca şi cum ţi-ai anula toate idealurile şi visurile! Atât ale tale, cât şi ale celor care vin după tine! TU hotărăşti ce fel de ţară vrei să laşi copiilor tăi! Poate că unii nu ştiu, nu vor să afle sau, pur şi simplu, nu le pasă că pentru această libertate a votului s-a plătit, cândva, cu viaţa… Dar poate că, în noiembrie, la aproape un sfert de secol de la Revoluţia din 1989, TU poţi înfăptui, împreună cu noi, o nouă revoluţie! Iar aici în Voteşti noi declanşăm “Revoluţia Votului”!

    Alătură-te demersului nostru şi visul se poate transforma în realitate: cea mai mare prezenţă la vot din istoria post-decembrista! Vino în Voteşti, spaţiul virtual cu mare suprapunere în realul urban, care a abolit absenteismul! Şi, nu uita motivaţia esenţială a iniţiativei noastre care poate schimba neaştept de multe:

    REVOLUŢIA VOTULUI ÎNCEPE CU TINE!

vreaupresedinte.ro

 

Scrisoarea unei românce din străinătate pentru bunicul din România: "Vreau să mă întorc acasă şi să rămân acolo. Nu crede în promisiunile nimănui, pentru că nu se vor ţine de cuvânt"

15 nov 2014 10514 afisari
Scrisoarea unei românce din străinătate pentru bunicul din România:

„Sărumana bunicule, Sunt eu, a ta nepoata. Îţi scriu din depărtare”. Aşa îşi începe o tănără în vârstă de 23 de ani scrisoarea. Nu este aducătoare de veşti, ci, mai degrabă, o rugăminte de ajutor: „Vreau să mă întorc acasă alături de familia mea, de copiii mei şi să rămân acolo. Vreau ca strănepoţii tăi să te cunoască şi să fie mândri de locul în care trăiesc”.

Cum sunt posibile toate acestea? Românca stabilită peste graniţele ţării îi cere bătrânului să aleagă cu grijă, să nu se lase păcălit de promisiunile goale din campania electorală: „Ştiu că viaţa e grea... ştiu că ţi se promit multe, ştiu că eşti singur şi greutăţile îţi apasă sufletul, dar nu crede în promisiunile nimănui, pentru că nu se vor ţine de cuvânt. Lor nu le pasă de tine, nu le pasă de noi...”.

Tânăra mai vorbeşte în rândurile sale despre umilinţa pe care a trăit-o în urmă cu două săptămâni, în primul tur de scrutin, când, după ore întregi de stat la coadă, uşa i-a fost închisă în faţă: „Ştii cum m-am simţit? Ca atunci când am căzut de pe bicicletă. Aveam speranţa că va fi bine şi că voi fi ajutată să fac o schimbare, iar ei m-au dărâmat”. Dar, spune ea, de data aceasta lupta va fi şi mai îndârjită: „Mă ridic acum, bunicule, împotriva celor care mi-au furat viitorul şi şansa de a schimba ceva, împotriva celor care mă ţin departe de tine”.

Vă prezentăm, mai jos, scrisoarea integrală:

Sărumana bunicule,

Sunt eu, a ta nepoată. Îţi scriu din depărtare.

Nu te-am mai văzut demult şi îmi e dor de tine. Îmi e dor de părul tău cărunt şi de ochii tăi cei blânzi care mă certau mereu când greşeam. Îmi e dor de mâinile tale răbdătoare care îmi legau şireturile atunci când eram prea încăpăţânată ca să învăţ să mă descurc singură. Îmi e dor de glasul tău care mă trezea dimineaţa pentru a mă chema la o cană de ceai.

Timpul a trecut, timp de 13 ani am fost împreună în fiecare zi, am învăţat atâtea lucruri de la tine, şi îmi lipsesc până şi conversaţiile noastre problematice, care se sfârşeau prin plecarea mea din cameră. Te respect şi te iubesc foarte mult. Vine ziua mea, împlinesc 23 de ani… Şi voi fi singură, fără familie, într-o ţară străină care nu îmi oferă nici un sfert din cîldura căminului de acasă.

În speranţa că voi face o schimbare, acum două săptămâni m-am dus la vot… Cu piciorul fracturat, m-am dus şi am stat la o coadă interminabilă timp de 4 ore. Am stat la coadă pentru a pune o ştampilă, pentru a îmi exprima un drept, un gând… Şi ghici, bunicule ? Nu am reuşit să fac asta. Mi-au închis uşile în nas. Corupţia, laşitatea, minciunile şi comunismul mi-au închis uşile în faţă. Ştii cum m-am simţit ? Ca atunci când am căzut de pe bicicletă. Aveam speranţa că va fi bine şi că voi fi ajutată să fac os chimbare, iar ei m-au dărâmat. Ca uun copil ambiţios ce sunt, m-am ridicat atunci de jos şi mă ridic şi acum. Mă ridic acum, bunicule, împotriva celor care mi-au furat viitorul şi şansa de a schimba ceva, împotriva celor care mă ţin departe de tine. Ştiu că ne-am născut în timpuri diferite, dar în ultimii 20 de ani am fost conduşi de aceiaşi oameni… De aceiaşi oameni care ne fură şi ne obligă să stăm departe unul de celălalt. Vreau în câţiva ani să mă întorc acasă, în acea casă unde am copilărit. Vreau să mă întorc acasă altături de familia mea, de copiii mei şi să rămân acolo. Vreau ca strănepoţii tăi să te cunoască şi să fie mândri de locul în care trăiesc.

Ştiu că viaţa e grea… Ştiu că ţi se promit mult, ştiu că eşti singur şi greutăţile îţi apasă sufletul, dar nu crede promisiunile nimănui, pentru că nu se vor ţine de cuvânt. Lor nu le pasă de tine, nu le pasă de noi. Într-un sfârşit vom rămâne numai doi.

Ajută-mă, bunicule, ajută-mă să am libertatea de a mă întoarce acasă, ajută-mă să nu mă mai simt atât de singură în fiecare zi, muncind pentru o pâine! Milioane de oameni care nu ne cunosc, oameni ca noi, oameni care trec prin ce trecem noi s-au unit. Ne-am unit toţi, bunicule, pentru că fiecare avem pe cineva acasă pentru care merită să ne întoarce, ne-am unit pentru că vrem să fim acasă, vrem să simţim căldura bunicilor, părinţilor, căminului şi chiar locuitorilor alături de care am crescut. Vrem ca copiii noştri să crească cu căldura pe care noi am simţit-o în copilăria noastră. Săptămâna aceasta, eu şi milioane de români vom merge la vot iar pentru a ne alege un conducător care ne va deschide din nou porţile ţării.

Tu ne vei ajuta? Am încredere în tine, bunicule, nu mi-am pierdut încrederea în omul care mi-a fost alături toată copilăria. Ştiu că tu te vei uni nouă şi ne vei ajuta. Ştiu că împreună vom reuşi. Noi doi mereu am reuşit împreună şi o vom face şi acum.”

Comentarii