•  

    Revoluţia votului începe cu tine

    Bine ai venit în Voteşti! Aici este locul exclusiv al celor care votează!

    Indiferent cum: pro sau contra unui candidat sau – pur şi simplu – împotriva a orice! Aici eşti liber să validezi, dar şi să anulezi orice şi pe oricine prin votul tău! Un candidat carismatic, o idee măreaţă, un sistem mai eficient, o lume mai bună, un viitor mai promiţător sau o viaţă mai frumoasă! Toate acestea se pot transforma în realitate prin exercitarea dreptului de a vota. Totodată, reversul acestora – de exemplu, un candidat malefic sau un sistem manipulator -  poate fi blocat tot prin puterea votului!

    Voteşti este spaţiul virtual al tuturor celor cărora le pasă! Voteşti îi unifică pe toţi românii pro-activi din spaţiul real cu scopul asumat şi aplicat de a încuraja dreptul constituţional de a vota! TU ce faci cu singura ta putere pe care ţi-a dăruit-o cu adevărat democraţia?

    După aproape jumătate de secol, în care părinţii şi bunicii tăi nu au putut vota din cauza cumplitului regim comunist, din 1990 încoace fragila democraţie a rezistat şi datorită votului liber! Dincolo de controverse, frustrări, împliniri pasagere, amăgiri şi dezamăgiri, TU nu te-ai resemnat! După 25 de ani de schimbări în rău şi de pseudo-schimbări în bine, TU ştii că un singur lucru nu s-a schimbat: votul liber! Iar puterea de a vota nu ţi-o poate lua nimeni…

    Aici, în Voteşti, TU nu laşi pe nimeni altcineva să hotărască pentru tine! Dacă ai face-o, ar fi ca şi cum ţi-ai anula toate idealurile şi visurile! Atât ale tale, cât şi ale celor care vin după tine! TU hotărăşti ce fel de ţară vrei să laşi copiilor tăi! Poate că unii nu ştiu, nu vor să afle sau, pur şi simplu, nu le pasă că pentru această libertate a votului s-a plătit, cândva, cu viaţa… Dar poate că, în noiembrie, la aproape un sfert de secol de la Revoluţia din 1989, TU poţi înfăptui, împreună cu noi, o nouă revoluţie! Iar aici în Voteşti noi declanşăm “Revoluţia Votului”!

    Alătură-te demersului nostru şi visul se poate transforma în realitate: cea mai mare prezenţă la vot din istoria post-decembrista! Vino în Voteşti, spaţiul virtual cu mare suprapunere în realul urban, care a abolit absenteismul! Şi, nu uita motivaţia esenţială a iniţiativei noastre care poate schimba neaştept de multe:

    REVOLUŢIA VOTULUI ÎNCEPE CU TINE!

vreaupresedinte.ro

 

Cine a votat la alegerile prezidenţiale din 2009. Alegătorii de la sate, mai entuziaşti decât cei de la oraş

9 oct 2014 113 afisari
Cine a votat la alegerile prezidenţiale din 2009. Alegătorii de la sate, mai entuziaşti decât cei de la oraş

Românii din mediul rural par mai motivaţi să iasă la vot indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare sau prezidenţiale. La fel s-a întâmplat şi în 2009, când, la ambele tururi de scrutin, ponderea alegătorilor din zona rurală care au votat a fost mai mare decât cea a alegătorilor din zona urbană. Astfel, la primul tur, locuitorii de la sate au votat în proporţie de 56,3%, iar cei de la oraşe, în proporţie de 51,5%. În al doilea tur, situaţia a stat la fel: prezenţa la vot în mediul rural a fost de 60,11%, în timp ce în mediul urban a fost de 54,72%. În plus, datele statistice arată că aceleaşi trei judeţe au înregistrat cea mai mare prezenţă la urne în ambele tururi de scrutin. 

Alegerile din anul 2009 au fost primele care s-au organizat independent de scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului. De această dată, însă, primul tur de scrutin, din 28 noiembrie, s-a desfăşurat simultan cu cu referendumul naţional privind parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. În primul tur, din cei 18.293.277 alegători înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la vot 9.946.748 (54.37%), iar în turul II, care a avut loc în data de 6 decembrie, - 10.620.116 (58.02%).

La primul tur de scrutin, şi-au exprimat opţiunea prin vot 51,50% din alegătorii înscrişi în listele electorale îm mediul urban şi 56,30% în mediul rural, potrivit estrimărilor făcute de INS în ziua alegerilor, pe baza unui eşantion reprezentativ format din 6.011 secţii de votare, cu marjă de eroare de +/- 3%.

Cea mai ridicată prezenţă, care a depăşit 60%, a fost înregistrată în judele Ilfov, Teleorman, Mehedinţi, Dâmboviţa şi Giurgiu. O prezenţă mai mică de 50 la sută la vot a fost în judeţele Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramureş şi Vaslui, precum şi în sectoarele 2, 3, 4 şi 5.

În al doilea tur de scrutin, prezenţa în mediul urban a fost de 54,72%, iar în mediul rural de 60,11%. Şi la acest tur, o prezenţă mare la vot a fost înregistrată în judeţele Ilfov, Teleorman, Mehedinţi, precum şi în judeţele Dâmboviţa şi Olt, la polul opus situându-se aceleaşi judeţe ca şi la primul tur - Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramureş şi Vaslui. De asemenea, alegătorii din sectoarele sectoarele 2, 3, 4 şi 5 ale Capitalei s-au prezentat în număr redus la urne.

Se poate observa, astfel, o constantă în ceea ce priveşte mobilizarea la vot a alegătorilor în anumite judeţe şi sectoare la cele două tururi, aceleaşi judeţe “codaşe” şi “fruntaşe” figurând şi în estimările privind prezenţa la alte tipuri de alegeri – parlamentare, locale şi europarlamentare.

De asemenea, prezenţa la vot la ambele tururi de scrutin în mediul rural a fost superioară celei din mediul urban, situaţie similară altor tipuri de alegeri.

Comparând prezenţa la vot la primul şi al doilea tur de scrutin în alegerile prezidenţiale organizate după 1989, excluzând scrutinul din 1990, când preşedintele a fost decis din primul tur, în majoritatea cazurilor cei mai mulţi cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne în primul tur. Excepţie de la această tendinţă  au făcut alegerile din 2009, când prezenţa la vot în turul II a fost cu 3,65% mai mare decât la primul tur de scrutin.
Analizând prezenţa în alegerile din 1990 comparativ cu cea de la primul tur de scrutin al alegerilor din 2009, se poate constata că, în ultimii 24 de ani, aceasta a scăzut cu aproape o treime (31,82%). De asemenea, în aceeaşi perioadă, numărul cetăţenilor care şi-au exprimat opţiunea prin vot a scăzut cu aproape 5 milioane (4.879.868), deşi numărul persoanelor cu drept de vot a crescut cu peste un million (1.092.555).

Comentarii