•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

ZIUA ÎN CARE EROII AM FOST NOI. NE-AM LUAT ŢARA ÎNAPOI

15 nov 2015 407 afisari
ZIUA ÎN CARE EROII AM FOST NOI. NE-AM LUAT ŢARA ÎNAPOI

În ţara în care fericirea a ajuns la nivelul minus zece, numai optimiştii mai merg la vot.  Acestea au fost primele cuvinte ale unei campanii care a schimbat România. În urmă cu un an, gândul a pornit împreună cu voi proiectele VREAU PREŞEDINTE şi VOTEŞTI sperând că democraţia, curajul de a spune şi de a face există în inimile românilor. Nu ne-am înşelat. În doar două luni, am văzut cum un popor de Facebook s-a unit pentru prima oară după 25 de ani prin likeuri, shareuri, cuvinte, afişe, imagini, într-o nouă revoluţie. Revoluţia unei generaţii, o generaţie fără vârstă, fără graniţe, generaţia celor care iubesc libertatea şi se luptă pentru ea. O generaţie care vrea să nu mai fie condusă de incompetenţă, de interese,  o generaţie care vrea să voteze cinstit. O generaţie a celor care îşi sună  părinţii, prietenii şi le aduce aminte că viitorul ni-l facem împreună, că soarta noastră depinde de noi.

Lupta nu a fost una uşoară. În faţa unei clase politice care folosea toate mijloacele pentru a-şi satisface propriile interese, am demonstrat că cea mai puternică armă într-o democraţie este votul. Iar ei au pierdut lupta. Am demonstrat că România suntem noi, cei care gândim liber şi care ne apărăm drepturile. Iar democraţia nu poate exista în afara votului liber exprimat. Mai mulţi decât oricâţi în ultimii 20 de ani, românii au ieşit la vot pe 16 noiembrie, pentru a-i sancţiona pe cei pentru care democraţia şi libertatea sunt doar cuvinte de dicţionar. Au făcut-o nu pentru Ponta, nu pentru Iohannis. Au făcut-o cu gândul la viitor, au făcut-o cu gândul la România.

Ne-am luat ţara înapoi, însă lupta nu a luat sfârşit. Clasa politică paralizată de corupţie, incompetenţă şi frică a supravieţuit anului care a urmat alegerilor prezidenţiale, primul moment în care, după zeci de ani, românii au spus că aşa nu se mai poate. Din păcate, o tragedie cumplită, a scos românii din nou în stradă, iar Guvernul Ponta, care supravieţuise alegerilor de anul trecut, şi-a dat demisia pe 4 noiembrie. Sistemul a fost zgâlţâit însă nu învins, iar puterea schimbării stă în fiecare dintre noi, în capacitatea de a lupta pentru drepturile noastre, de a fi eroi, nu doar din când în când, ci în fiecare zi. Pentru că în fiecare zi trebuie să ne luăm ţara înapoi.

Cum am început

Pe 8 septembrie 2014,  gândul a lansat  campania-eveniment, „VREAU PREŞEDINTE”, în care i-a invitat la o amplă dezbatere în care vocea lor să fie cu adevărat auzită pe toţi românii care vor să participe la luarea deciziei, impunerea agendei relevante pentru cetăţean şi întărirea democraţiei. Gândul a susţinut în permanenţă că democraţia nu există în afara votului liber exprimat, iar o participare la alegeri a cât mai multor cetăţeni conferă legitimitate rezultatului scrutinului.

Pentru prima oară în mass media din România, le-am propus românilor care cred că au calităţile necesare pentru a fi un lider pentru ţară să se înscrie în cursa simbolică pentru preşedinţie. În urma provocării şi a testelor de etapă în competiţie, ca challengeri ai candidaţilor reali au rămas Nicuşor Dan, Miroslav Taşcu Stavre, Codru Vrabie, Cristian Enache, Cristian Leaţă şi Dragoş Ureche. Pe parcursul a trei luni, aceştia s-au confruntat cu candidaţii reali în dezbaterile VREAU PREŞEDINTE şi au comentat alături de jurnaliştii gândul evenimentele politice.

De asemenea, românii au ales într-un amplu sondaj cele mai importante calităţi ale preşedintelui: LIDER, CINSTIT, COMPETENT, ECHILIBRAT şi EDUCAT.

I-am adus în faţa românilor pe candidaţii la preşedinţie şi vi i-am prezentat aşa cum au fost ei, punându-i să le răspundă românilor la cele mai incomode întrebări.

Nu ne-am oprit însă aici. Caravana VREAU PREŞEDINTE a străbătut întreaga ţară, iar românii şi-au transmis mesajul şi au arătat ce preşedinte vor să aibă pentru următorii cinci ani. 

Cum am continuat

După 25 de ani de la Revoluţie însă, clasa politică a arătat că democraţia şi libertatea sunt  doar două cuvinte de dicţionar. În turul I de scrutin al alegerilor prezidenţiale mii de români din străinătate au fost împiedicaţi să voteze. Mutarea fusese pregătită din timp, de administraţia Ponta, candidat la prezidenţiale, care a modificat reţeaua secţiilor de votare astfel încât în comunităţile cele mai mari de români să fie un număr insuficient. Au fost organizate în schimb secţii de votare pentru câteva persoane.

Pe internet românii au văzut primele imagini cu cei din diaspora, umiliţi în faţa secţiilor de votare şi tot aici le-au transmis mesajele lor de solidaritate. Aici i-au văzut strigându-şi dreptul de a vota în faţa uşilor închise ale secţiilor de votare, păzite de forţele de ordine chemate pentru a preîntâmpina eventualele conflicte. Tot prin intermediul internetului i-au văzut şi în zilele următoare protestând în ploaie, în faţa ambasadelor. Pe internet, au fost publicate mii de mesaje ale românilor din diaspora nemulţumiţi că au parcurs sute de kilometri şi au aşteptat ore în şir, dar nu au reuşit să voteze. 

Iar românii din ţară nu au rămas indiferenţi. S-au solidarizat pe internet şi au coborât în stradă. Primul protest a avut loc chiar în seara de 2 noiembrie, la Bucureşti, în faţa Ministerului Afacerilor Externe. A urmat apoi weekendul dintre primul şi al doilea tur al alegerilor, care a fost marcat de proteste faţă de felul în care a fost organizat votul din străinătate, în Timişoara, Cluj, Braşov, Oradea, Constanţa, Iaşi sau Galaţi. Peste tot s-a auzit sloganurile născute în ultimele zile pe internet, precum “Fiţi eroi în turul doi!” sau “Ne vrem ţara înapoi”.

În zeci de ore de emisie şi sute de materiale, gândul a prezentat protestele românilor din străinătate, dar şi cele ale românilor din ţară care cereau să li se respecte dreptul la vot, în lipsa căruia democraţia nu poate exista. Mesajele românilor care gândesc liber au fost transmise mai departe. Numeroase personalităţi ale vieţii publice din România s-au alăturat campaniei gândul, în care românii au fost chemaţi să iasă la vot, să-şi ia ţara înapoi şi să fie eroi în turul doi.

În cadrul campanie VREAU PREŞEDINTE a fost lansat proiectul VOTEŞTI, în care românii şi-au putut face vocea auzită şi să-şi transmită mesajul mai departe.

De asemenea, gândul i-a provocat pe români să participe la un experiment unic în ţara noastră, să aleagă „preşedintele internetului”. Exerciţiul a fost justificat şi de o realitate statistică. În România, există peste 9,6 milioane de utilizatori de internet, peste două treimi, respectiv 6,6 milioane, în mediul urban unde, la ultimele runde de alegeri prezenţa a fost inferioară celei din mediul rural, unde rata de penetrare a internetului este puţin peste 30%, respectiv  milioane utilizatori.

Dacă înaintea turului I, urnele vituale au fost deschise o zi, înainintea turului II s-a putut vota timp de 100 de ore, într-un gest simbolic de susţinere a românilor din diaspora cărora, pe 2 noiembrie, uşile secţiilor de votare le-au fost închise în faţă, după 14 ore cât a durat procesul de vot, chiar dacă mii dintre ei aşteptau la cozi imense să voteze. De asemenea, a fost un gest simbolic pentru susţinerea unui vot corect atât în ţară. cât şi în străinătate. Primul vot online organizat în România a avut peste 460.000 de vizitatori unici şi aproape 70.000 de voturi unice înregistrate online.

VREAU PREŞEDINTE, în cifre

De la lansare, campania a înregistrat pe toate platformele sale aproape1.869.329 de vizitatori unici, 7.361.814 de afişări şi 4.512.476 de vizite. De asemenea, mesaj lansate în cadrul campaniei au ajuns la 5.894.558 de utilizatori de internet şi la 5.899.955 de utilizatori de Facebook.

În social media, postările din cadrul campaniei au strâns peste 3 milioane de LIKE-uri şi au fost ditribuite de peste 120.000 de ori. În cadrul VOTEŞTI au fost generate peste 1.000 de afişe.

Pe parcursul campaniei gândul a înregistrat o creştere de 80% a traficului din diaspora şi informaţiile au avut peste 1.250 de preluări în site-urile româneşti. VREAU PREŞEDINTE a înregistrat cel mai bun rezultat pentru un produs de conţinut, în două luni de la lansare, 1.869.329 de vizitatori unici, potrivit SATI.

Comentarii