•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

V-AŢI VINDE VOTUL? Cum răspund românii la primul test de sinceritate electorală

15 nov 2015 34 afisari
V-AŢI VINDE VOTUL? Cum răspund românii la primul test de sinceritate electorală

În ţara în care fericirea a ajuns la nivelul minus zece*, numai optimiştii mai merg la vot**. Nu e o glumă, este vorba chiar de România unde entuziasmul primelor zile de libertate a dispărut odată cu mirajul risipit al nevoii clamate de linişte de a începutul anilor `90, al celor 15.000 de specialişti şi al celebrului „să trăiţi bine!” din anii 2000. Dezamăgiţi de clasa politică, care le-a vândut speranţe deşarte, tot mai puţini români ies la vot, iar motivul cel mai des invocat este că nu au pe cine să aleagă.

Într-o suficienţă toxică, clasa politică s-a adaptat situaţiei, preferând unei reforme profunde cultivarea unui electorat captiv al cărui interes a fost cumpărat, de multe ori, nu cu principii, ci cu „mici atenţii”, de la câţiva lei la salariu sau pensie până la tombole electorale cu premii în bani sau produse electronice sau mai obişnuitele pungi cu zahăr, ulei şi pui grill. Astfel, calculele electorale ale partidelor au ţinut cont în mare măsură de aşa-zisul „electorat dur”, disciplinat la vot şi care îşi exercită drepturile doar în paradigma guvernării indiferent de cine şi cum o exercită. Or, în aceste condiţii, cea mai mare frică a partidelor este activarea acelui electorat care nu se simte reprezentat şi pentru care nicio formaţiune politică nu are în acest moment o ofertă credibilă.

Însă a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării direct sau prin reprezentanţi aleşi, principiu fundamental al unei democraţii funcţionale, statuat în Declaraţia universală a drepturilor omului şi preluat în Constituţia României la capitolul drepturi fundamentale, nu există în afara voinţei celui care doreşte să-şi exercite acest drept.

Ce spun românii atunci când sunt întrebaţi dacă şi-ar vinde votul, puteţi vedea în filmul de mai jos

Creşte numărul de alegători, scade prezenţa la vot

De la nivelul record de 86,19%, înregistrat la primul scrutin de după 1989, când un număr 14.826.616 de alegători s-au prezentat la urne, la o prezenţă de doar 54.37%, asigurată de 9.946.748 alegători, la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009.

1990. La scrutinul pentru alegerea Preşedintelui din 20 mai 1990, desfăşurat simultan cu alegerile parlamentare, din numărul total de 17.200.722 alegători, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%).

1992. Următoarele alegeri prezidenţiale s-au desfăşurat, în 1992, în două tururi de scrutin, primul în data de 27 septembrie, în paralel cu alegerile parlamentare, şi al doilea în data de 11 octombrie. În primul tur, din cei 16.380.663 alegători, şi-au exprimat opţiunea prin vot 12.496.430 cetăţeni, fiind înregistrată o prezenţă de 76.29%. La turul de scrutin care a decis Preşedintele, au votat 12.153.810 cetăţeni, prezenţa scăzând la 73.23%.

1996. În alegerile prezidenţiale din anul 1996, prezenţa la vot în primul tur, organizat în 3 noiembrie, simultan cu cele parlamentare, din 17.218.654 de alegători înregistraţi au votat 13.088.388, respectiv 76,01%. La al doilea tur de scrutin, din 17 noiembrie, prezenţa la vot a scăzut uşor, la 75.90%, la une prezentându-se 13.078.883 cetăţeni cu drept de vot. 

2000. Următoarele alegeri prezidenţiale au fost organizate în anul 2000, în două tururi de scrutin, la 26 noiembrie, simultan cu alegerile parlamentare, respectiv 10 decembrie. În primul tur, din 17.699.727 de alegători înregistraţi în liste au votat 11.559.458 (65,31%), iar în al doilea tur – 10184715 (57.50%).

2004. La scrutinul din 2004 pentru alegerea Preşedintelui, organizat, de asemenea, în două tururi - dintre care primul s-a desfăşurat, 28 noiembrie, în paralel cu alegerile parlamentare, iar altul în data de 12 decembrie - un număr de 18.449.676 alegători au fost înscrişi în liste. Din aceştia, 10.794.653 au votat la prima rundă a alegerilor (58.51%) şi 10.112.262 în cea de-a doua (55.21%).

2009. Alegerile din anul 2009 au fost primele care s-au organizat independent de scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului. De această dată, însă, primul tur de scrutin, din 28 noiembrie, s-a desfăşurat simultan cu cu referendumul naţional privind parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. În primul tur, din cei 18.293.277 alegători înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la vot 9.946.748 (54.37%), iar în turul II, care a avut loc în data de 6 decembrie, - 10.620.116 (58.02%). La primul tur de scrutin, şi-au exprimat opţiunea prin vot 51,50% din alegătorii înscrişi în listele electorale îm mediul urban şi 56,30% în mediul urban, potrivit estrimărilor făcute de INS în ziua alegerilor, pe baza unui eşantion reprezentativ format din 6.011 secţii de votare, cu marjă de eroare de +/- 3%.

Cea mai ridicată prezenţă, care a depăşit 60%, a fost înregistrată în judele Ilfov, Teleorman, Mehedinţi, Dâmboviţa şi Giurgiu.

O prezenţă mai mică de 50 la sută la vot a fost în judele Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramureş şi Vaslui, precum şi în sectoarele 2, 3, 4 şi 5. În al doilea tur de scrutin, prezenţa în mediul urban a fost de 54, 72%, iar în mediul rural de 60,11%. Şi la acest tur, o prezenţă mare la vot a fost înregistrată în judeţele Ilfov, Teleorman, Mehedinţi, precum şi în judeţele Dâmboviţa şi Olt, la polul opus situându-se aceleaşi judeţe ca şi la primul tur - Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramureş şi Vaslui.

De asemenea, alegătorii din sectoarele sectoarele 2, 3, 4 şi 5 ale Capitalei s-au prezentat în număr redus la urne.
Se poate observa, astfel, o constantă în ceea ce priveşte mobilizarea la vot a alegătorilor în anumite judeţe şi sectoare la cele două tururi, aceleaşi judeţe “codaşe” şi “fruntaşe” figurând şi în estimările privind prezenţa la alte tipuri de alegeri – parlamentare, locale şi europarlamentare.

De asemenea, prezenţa la vot la ambele tururi de scrutin în mediul rural a fost superioară celei din mediul urban, situaţie similară altor tipuri de alegeri.

Comparând prezenţa la vot la primul şi al doilea tur de scrutin în alegerile prezidenţiale organizate după 1989, excluzând scrutinul din 1990, când preşedintele a fost decis din primul tur, în majoritatea cazurilor cei mai mulţi cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne în primul tur. Excepţie de la această tendinţă  au făcut alegerile din 2009, când prezenţa la vot în turul II a fost cu 3,65% mai mare decât la primul tur de scrutin.

Analizând prezenţa în alegerile din 1990 comparativ cu cea de la primul tur de scrutin al alegerilor din 2009, se poate constata că, în ultimii 24 de ani, aceasta a scăzut cu aproape o treime (31,82%). De asemenea, în aceeaşi perioadă, numărul cetăţenilor care şi-au exprimat opţiunea prin vot a scăzut cu aproape 5 milioane (4.879.868), deşi numărul persoanelor cu drept de vot a crescut cu peste un million (1.092.555).

*Barometrul global al fericirii

** SONDAJ IRES Votanţi şi non-votanţi la alegerile europarlamentare 2014

 

Comentarii