•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

Cum răspund românii la o întrebare antidemocratică: AŢI FI DE ACORD SĂ VOTEZE DOAR CEI CARE AU LUAT BACALAUREATUL?

8 sep 2014 47 afisari
Cum răspund românii la o întrebare antidemocratică: AŢI FI DE ACORD SĂ VOTEZE DOAR CEI CARE AU LUAT BACALAUREATUL?

„Aţi fi de acord să voteze doar cei care au luat bacalaureatul?”. Gândul a făcut o reducere la absurd, punându-i pe români în faţa unei variante antidemocratice de cenzurare a dreptului de vot, al cărei efect nu poate fi decât toxic într-un stat de drept consolidat. Gândul susţine ca dreptul de vot să poată fi exercitat, în condiţiile legii, de toţi cetăţenii indiferent de vârstă, sex, religie, etnie sau studii. Am vrut însă să atragem atenţia că votul este un drept care trebuie exercitat, absenţa implicării comunităţii în procesul de decizie putând duce, în ultimă instanţă, la soluţii extreme. De asemenea, am încercat să radiografiem un paradox al societăţii româneşti, în care alegătorii cu un nivel mai ridicat de educaţie nu se duc la vot, dar se plâng că rezultatul este decis de cei al căror nivel de instruire este redus şi care pot fi uşor manipulaţi. Acest paradox este susţinut de realităţile statistice de mai jos.

Cum au răspuns românii la întrebarea „Aţi fi de acord să voteze doar cei care au luat bacalaureatul?” puteţi vedea în filmul de mai jos:

În top 10 judeţe cu cea mai mare prezenţă la vot la ultimele alegeri prezidenţiale, jumătate dintre judeţe se clasează şi în primele zece poziţii în topul persoanelor cu studii primare, analfabete sau fără studii, aşa cum ele s-au declarat la ultimul recensământ, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, cu 71,5% prezenţă la vot la scrutinul prezidenţial din urmă cu 5 ani, Ilfovul ocupă primul loc la prezenţă. Judeţul de lângă Bucureşti se situează pe poziţia a 10-a în privinţa analfabetismului declarat(1,86%), pe locul 22 în clasamentul persoanelor fără studii(3,31%), pe 27 în cel al persoanelor cu studii primare(13, 74%) şi pe 36 în cel al românilor cu studii medii cu studii medii(64,56%). Ilfovul ocupă însă a cincea poziţie în topul celor cu studii superioare cu 16,5%.

În Dâmboviţa, locul doi la prezenţă cu 66,75%, cei mai mulţi locuitori au studii medii(68,3%), 15,7% au studii primare, 3,57% sunt fără studii, iar 1,74% analfabeţi. În Dâmbovita, 9,9% dintre locuitori au studii superioare.

Pe locul trei la prezenţă cu 66,64%, Teleormanul se situează pe primul loc în clasamentul persoanelor cu studii primare, cu 21,88%, şi pe locurile patru în topurile românilor fără studii sau analfabeţi, cu 4,49%, respectiv 2,66%. Teleormanul ocupă locul 38 în categoria românilor cu studii medii, cu 64%, dar şi în cea a celor cu studii superioare, cu 7,1%.

Pe locul patru la prezenţă, Giurgiu se află pe primul loc în topul analfabeţilor cu 4%, pe locul al treilea în clasamentul românilotr cu studii primare, cu 20,83%, şi pe 29 în cel al persoanelor cu studii medii, cu 65,5%. Locuitorii acestui judeţ au declarat că au studii superioare în proporţie de 6,8%.

Judeţul Olt, cu 65,64%, ocupă poziţia a cincea în topul prezenţei la alegerile prezidenţiale din 2009 şi cea de-a noua în clasamentul românilor cu studii primare(18,54%). În Olt, 8,5% dintre locuitori au făcut o facultate, 67,4% au studii medii, 18,54% studii primare, 3,5% nu au frecventat nicio instituţie de învăţământ, iar 1,4% sunt analfabeţi.

Mehedinţiul s-a remarcat şi el la vot, ocupând locul al şaselea. Judeţul se situează pe locurile 9 şi 10 în topul românilor fără studii şi declaraţi analfabeţi, cu 3,87%, respectiv 2%. Studii primare au 15,81% dintre locuitori, medii 66,15%, iar superioare10,7%.

Doljul, cu al şaptelea procent de participare la alegeri(62,7%) se află pe locul 9 în clasamentul românilor care au terminat o facultate(14,3%), pe locul 40 în topul celor cu studii medii, cu 62,94%, pe 15 în clasamentul românilor cu studii primare(16,07%), pe 23 în categoria celor fără nicio şcoală absolvită (3,21%) şi pe 23 în cazul analfabeţilor(1,35%).

Pe locul 8 la capitolul prezenţă la alegeri(62,34%), judeţul Vaslui ocupă locurile 5 şi 8 în privinţa celor fără studii, respectiv persoanelor analfabete, cu 4,32% şi 2,16%. Vasluiul ocupă a doua poziţie în ierarhia studiilor primare, 21,42%. Studii medii au 65,19% dintre locuitori, în vreme ce 7,1% au absolvit o instituţie de învăţământ superior. 

Prahova, cu un procent de 62,19% se clasează pe locul 9 la capitolul prezenţă. Nivelul de educaţie al locuitorilor este unul mai ridicat, 13,7% declarându-se absolvenţi de studii superioare, 65,61% de medii. Studii primare au 14,46%. Doar 2,49% dintre locuitori s-au declarat a nu avea nicio şcoală, iar 1,03% analfabeţi. 

Pe locul 10 în topul prezenţei la ultimele alegeri prezidenţiale, Constanţa ocupă locul 6 ca nivel al studiilor superioare, 16,3%. 65,33% dintre locuitori au studii medii, 12,36% primare, 2,91% nu au nicio şcoală, iar 1,33% s-au declarat analfabeţi.

Judeţele fruntaşe la studii superioare, codaşe la prezenţa la vot

Şapte din 10 judeţe care sunt în topul persoanelor care au absolvit o facultate nu se situează pe poziţii fruntaşe în clasamentul prezenţei la vot. Astfel, Bucureştiul este pe primul loc în topul studiilor superioare(33,7%) şi pe 30 al celor care au vota(55%)t. Clujul se află pe poziţia a doua în ceea ce-i priveşte pe locuitorii care au terminat o instituţie de învăţământ superior(20,9%) şi pe 14 la vot la ultimele prezidenţiale(58,34%). Pe a treia poziţie la nivel de educaţie, cu 19,2%, Timişul ocupă locul 21 în topul prezenţei, cu 56,93%.

În Braşov, cei 18,3% absolvenţi de facultate aduc judeţul pe locul 4 al studiilor superioare. Prezenţa la vot de 58% îl pune însă pe poziţia a 16-a. În această din urmă ierarhie, Sibiul este pe locul 18, în vreme ce la nivelul ridicat de educaţie este pe 7, cu 15,9%.

Iaşiul se află pe poziţia 8 în topul studiilor superioare, cu 14,9%, dar e codaş la vot, pe poziţia 32, cu 55% participare la ultimele prezidenţiale.

Judeţul Bihor încheie topul 10 al studiilor superioare cu 14,1%. La capitolul prezenţă, cu 55% se claează pe poziţia 29.

 

 

Comentarii