•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

Cât costă în mod oficial un vot la alegerile prezidenţiale

7 oct 2014 433 afisari
Cât costă în mod oficial un vot la alegerile prezidenţiale

Cât cheltuieşte, oficial, un partid pentru un vot? Ce costuri se raportează într-un an cu două campanii electorale şi ce spun datele de la Finanţe? Care este cel mai ”profitabil” partid din România?

 Finanţele partidelor politice din România sunt de multe ori mai întortochiate chiar şi decât cele ale statului. În absenţa unui sistem coerent de raportare şi verificare a banilor care trec prin vistieriile formaţiunilor politice, informaţiile disponibile despre fondurile partidelor şi banii pe care îi cheltuiesc în campanii sunt greu de descifrat.

gândul vă prezintă un tablou de bord al finanţării campaniilor electorale şi a partidelor politice la baza căruia se află prevederile legale, bilanţurile oficiale şi informaţiile obţinute de pe teren.

Cum se finanţează o campanie electorală

PDL conduce clasamentul partidelor care au cheltuit cei mai mulţi bani în campaniile electorale din perioada 2008-2013, costurile declarate fiind de peste 108 milioane de lei.

Partidele sau candidaţii înscrişi într-o cursă electorală au venituri din două surse, respectiv din transferuri de la partid şi din donaţii. Ambele trebuie declarate la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Autoritatea are totodată şi un set de reguli foarte clare cu privire la limita maximă de cheltuieli ce pot fi făcute în campanie şi la activităţile ce pot fi finanţate din aceste fonduri. Valorile maxime permise pentru fiecare candidat sunt stabilite în funcţie de salariul de bază minim brut pe ţară, existent la data de 1 ianuarie a anului electoral, după cum urmează:

a) 350 de salarii de bază minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau senator;

b) 2.500 de salarii de bază minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat pentru postul de reprezentant al României în Parlamentul European;

c) 50 de salarii de bază minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat la funcţia de consilier judeţean sau consilier local în Consiliul General al Municipiului Bucureşti;

d) 30 de salarii de bază minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile municipiilor reşedinţă de judeţ şi în consiliile sectoarelor municipiului Bucureşti;

e) 25 de salarii minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile municipiilor şi oraşelor;

f) 20 de salarii minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat la funcţia de consilier local în consiliile comunale;

g) 10.000 de salarii de bază minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat la funcţia de primar general al municipiului Bucureşti;

h) 2.500 de salarii de bază minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat la funcţia de primar al unui sector al municipiului Bucureşti ori al unui municipiu sau oraş;

i) 30 de salarii de bază minime brute pe ţară, pentru fiecare candidat la funcţia de primar al unei comune.

 În campania pentru alegerea preşedintelui, limita maximă a cheltuielilor este de 25.000 de salarii de bază minime brute pe ţară, adică de 21,2 milioane de lei, echivalentul a circa 4,7 milioane de euro, dacă ne raportăm la salariul minim brut valabil la 1 ianuarie 2014, respectiv 850 de lei.

Cât au „plătit” Băsescu şi Geoană pentru voturile primite în 2009

În total, politicienii au cheltuit oficial circa 44,3 milioane de lei, echivalentul a 10,4 milioane de euro la un curs mediu de 4,2373 lei/euro, pentru campania din 2009. Dacă ne uităm şi la rezultatele pe care le-au obţinut reiese că Traian Băsescu şi Mircea Geoană au avut cele mai mari costuri. Mai exact, ei au cheltuit cei mai mulţi bani per vot.

În turul I, Geoană a obţinut un vot pentru circa 2,9 lei, în timp ce Băsescu ”a plătit” 3 lei pentru fiecare dintre cele peste 3,1 milioane de voturi, reiese din calculul gândul pe baza informaţiilor centralizate de la AEP.

Cel mai ”ieftin” a ieşit Kelemen Hunor, cu un cost mediu pe vot de 1,6 lei, în timp ce raportul dintre cheltuielile de campanie ale lui Crin Antonescu şi numărul de voturi obţinute în cursa pentru şefia statului a fost de 2,6 lei/vot.

Dacă luăm în calcul şi rezultatele din turul II reiese că Traian Băsescu a plătit, în medie, 1,1 lei pentru toate cele 8,4 milioane de voturi obţinute la alegeri, în timp ce Mircea Geoană a plătit 1 leu pentru cele 8,2 milioane de voturi strânse în cele două tuturi ale scrutinului.

Citeşte continuarea materialului pe www.gandul.info.

 

Alte articole recomandate

Comentarii