•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

Realitatea paralelă a ministrului pentru Diaspora. Stanoevici îi face „agitatori” pe românii din străinătate

7 nov 2014 564 afisari
Realitatea paralelă a ministrului pentru Diaspora. Stanoevici îi face „agitatori” pe românii din străinătate

2 noiembrie 2014 - românii din diaspora s-au adunat într-un număr impresionant la secţiile de votare din străinătate. Din păcate, în mai multe capitale europene, cozile formate din români dornici să voteze au fost prea lungi, mulţi dintre neavând şansa să ajungă să pună ştampila pe un buletin de vot. Londra, Paris, Viena, Munchen – sunt doar câteva dintre marile oraşe europene în care românii au aşteptat, în zadar, ore în şir pentru a vota. Nemulţumiţi de proasta organizare, românii protestat, cerându-şi dreptul de a vota.

Cu toate acestea, ministrul ministrulu delegat pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, a susţinut că “are informaţii” că în Paris şi Viena evenimentele au fost “provocate de grupuri organizare, tineri revoltaţi pe orice”.

„De exemplu, la Paris, unde au fost toate aceste evenimente provocate de grupuri organizate care au venit. Eu am stat 22 de ani în Franţa, iar în Franţa există un sistem care se numesc “les casseurs”, sunt grupuri de tineri revoltaţi pe orice, care, la orice manifestaţie, indiferent de subiect, ei se vor infiltra ca să intre în conflict. Din informaţiile pe care le-am primit şi de la Viena şi de la Paris este că anumite persoane care făceau parte din grupurile care urlau şi care au blocat secţiile de votare nu vorbeau româneşte”, a spus Stanoevici, la TVR Internaţional, aprobând moderatorul care l-a întrebat dacă el crede că erau „agitatori”.

 

 

De altfel, în urmă cu câteva zile, Gândul a publicat o sesizare scandaloasă făcută de reprezentanţii secţiei de votare organizată în Ambasada României la Paris, în care aceştia reclamau că în faţa secţiilor se află „grupuri de instigatori”.

“Precizăm că cetăţenii români aflaţi în faţa secţiilor de votare sunt extrem de iritaţi, fiind influenţaţi de grupuri de instigatori care acuză slaba organizare, numărul insuficient al secţiilor de vot în Paris, procedura greoaie de votare (datorată existenţei declaraţiei pe proprie răspundere)”, se arată în respectiva sesizare.

Pe de altă parte, niciun oficial de la Bucureşti dintre cei contactaţi de gândul nu ştie nimic. Nici măcar purtătorul de cuvânt al Departamentulului pentru Românii de Pretutindeni, Smaranda Vornicu, nu a primit nicio informaţie pe acest subiect, asta deşi ministrul însuşi vorbeşte tot despre “grupuri de instigatori”.

”Din cunoştinţele mele nu există o astfel de solicitare. La noi la departament nu a ajuns o astfel de solicitare”, a precizat pentru gândul Smaranda Vornicu, purtător de cuvânt al ministrului delegat pentru românii din străinătate. Contactat de gândul şi ministrul Bogdan Stanoevici, acesta nu a răspuns apelurilor.

„Bucuria” lui Stanoevici

Într-o intervenţie la Realitatea TV, ministrul românilor din diaspora şi-a luat mâinile de pe problemele din străinătate, spunând că el nu a avut atribuţii în organizarea alegerilor. Stanoevici a mai spus şi că a simţit şi bucurie, „privind paradoxul”, de la secţiile de votare din străinătate, unde românii s-au prezentat, în mod spontan, mult mai mulţi la vot, faţă de cei care s-au prezentat în anul 2009.

Ministrul a fost întrebat de ce la ambasada României din Roma, unde a fost secţie de votare din '90 încoace, pentru prima dată nu a mai fost o astfel de secţie.

„Am să îţi dau o parte de răspuns. MAE se ocupă cu stabilirea numărului secţiilor de votare, după o consultarea cu reprezentanţii diplomatici în funcţie de numărul prezenţei la vot, la ultimele alegeri. Există un calcul care este delicat de făcut, foarte sigur, pentru că sunt două categorii de români: care au domiciliul în străinătate şi care, după părerea mea, ar trebui deja să existe pe nişte liste fixe, pentru că ei au domiciliul acolo, şi există un flux foarte mare de români, la muncă, turişti, care pur si simplu au trecut pe acolo şi votează cu cartea de identitate. Numărul lor nu poate fi cunoscut. Aici este problema liberei circulaţii, pe lângă aceste elemente, a contribuit şi o organizare nu foarte bună. BEC e singura structură a statului care poate decide şi stabili ce s-a întâmplat într-o secţie de votare. Problema e că sistemul nostru electoral e învechit. Premierul Victor Ponta e unul din principalii susţinători ai votului eletronic şi prin corespondenţă. Am spus acest lucru cu nişte luni în urmă, pentru că e o noţiune la care Victor Ponta ţine”, a mai spus Stanoevici.

De altfel, deşi ministrul delegat susţine că nu avea nicio atribuţie în problema votului din diaspora, Monica Macovei a depus o plângere penală împotriva lui, iar preşedintele Traian Băsescu i-a cerut demisia.

Cine sunt de fapt „instigatorii"

În ultimele zile, gândul a relatat numeroase mărturii ale românilor care au aşteptat, opre în şir, în faţa secţiei de votare, fără niciun rezultat. La Paris, unde s-a stat la coadă şi şapte ore, a fost prezentă Claudia Moga. Românca în vârstă de 27 de ani, plecată la studii la Sorbona, s-a arătat dezamăgită nu neapărat de proasta organizare a alegerilor, ci de “reaua voinţă” a reprezentanţilor statului.

Claudia Moga spune că a fost uimită să vadă cât de mulţi ”oameni frumoşi, muncitori, oameni despre care nu auzi nimic pentru că îşi văd de treaba lor” veniseră să voteze la secţia din cadrul Ambasadei României la Paris. Cu toate acestea, momentele trăite duminică noaptea în secţia de votare din Ambasada României de la Paris au convins-o că a fost vorba de ceva mai mult decât organizare deficitară: „Sunt absolut sigură că totul a fost facut cu rea-credinţă pentru a încetini procesul de votare”, a precizat Moga pentru gândul.

Luni seara, în timpul unei ploi mărunte şi reci, aproximativ 100 de români au protestat paşnic în faţa Ambasadei României la Paris. „În ploaie ne manifestăm, ca pe 16 să votăm!” - asta s-a scandat. Nu mesaje politice, nu lozinci împotriva unui candidat sau a altuia. Cristina Chiş şi Alexandru Urdaş, doi dintre tinerii care s-au împlicat în organizarea evenimentului au povestit pentru Gândul ce i-a motivat să se lupte cu atâta pasiune pentru dreptul garantat de Constituţie.

Cristina Chiş a ajuns în Franţa în urmă cu patru ani, cu un stagiu de pregătire. Acum, lucrează ca şef de proiect la Institutul francez al sângelui (EFS / Etablissement Français du Sang).

„Mă simt rănită, mă simt prost pentru ce s-a întâmplat duminică, dar sunt bucuroasă totuşi să văd câţi oameni s-au mobilizat pentru aceeaşi cauză. Oamenii au fost foarte paşnici, nu s-a scandat nimic politic, eu însămi am vorbit cu ei şi le-am spus că este important să nu atragem atenţia în felul acesta, să nu pară că suntem de o anumită parte a taberei. Noi am vrut doar să cerem suplimentarea secţiilor de vot. A fost un protest frumos, liniştit”, a spus Cristina.

Alexandru Urdaş, coordonatorul filialei LSRS din Paris, a protestat şi el în faţa Ambasadei României din Paris.

„La protestul de aseară au venit oameni din toate straturile sociale: studenţi, medici, informaticieni, oameni care lucrează în domeniul construcţiilor, câteva persoane mai în vârstă, oameni cu copii…Acum am fost mai puţini, dar duminica viitoare, pe 9 noiembrie, vom ieşi din nou, iar atunci cred că vom fi în jur de 500”, a explicat el pentru gândul.

În semn de solidaritate cu românii din străinătate, la sfârşitul acestei săptămâni, în marile oraşe din România, au fost anunţate manifestaţii de protest faţă de modul în care procesul de vot a fost organizat în diaspora.

Alte articole recomandate

Comentarii