•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

Cum a SABOTAT Guvernul votul din diaspora: Ambasadorii au cerut secţii suplimentare, dar au primit de la Bucureşti următorul răspuns

15 nov 2015 821 afisari
Cum a SABOTAT Guvernul votul din diaspora: Ambasadorii au cerut secţii suplimentare, dar au primit de la Bucureşti următorul răspuns

Guvernul a promis că va face eforturi pentru a garanta dreptul la vot al oricărui român din diaspora. Asigurările au fost însă lipsite de conţinut în contextul în care executivul ştia, de la ambasadorii români din străinătate, că afluxul de cetăţeni care doreau să iasă la vot era cu mult mai mare decât în anii anteriori. Unii şefi ai misiunilor diplomatice au cerut mai multe secţii de votare, însă propunerile lor nu au fost luate în seamă.

După dezastrul din primul tur, când zeci de mii de români din diaspora nu au reuşit să voteze din cauza proastei organizări a scrutinului, Guvernul a dat asigurări că se fac eforturi astfel încât orice român care vrea să voteze să o poată face. Pe 3 noiembrie, premierul Victor Ponta ameninţa că ”dacă există un singur român care nu votează în diaspora, pleacă toţi”, referindu-se la înalţi oficiali ai ministerului de Externe, la secretari de stat şi la ambasadori.

S-au completat birourile electorale, s-au dat ştampile şi mai multe cabine de vot, formularul pe proprie răspundere a fost postat pe Internet, s-au dat chiar şi pixuri, pentru ca românii să aibă cu ce le completa. A lipsit, însă, cel mai important lucru: suplimentarea secţiilor de vot.

Executivul pare să fi ignorat însă informaţiile primite din străinătate, de la ambasadori români care au avertizat asupra numărului mare de cetăţeni ce şi-au manifestat dorinţa de a merge la vot. Aceşti şefi de misiuni diplomatice au avertizat că secţiile nu vor fi suficiente şi au cerut, prin urmare, înfiinţarea mai multor secţii. Numărul acestora a rămas acelaşi cu cel din primul tur, 294. Chiar şi aşa, în turul doi au reuşit să voteze peste 360.000 de români din străinătate, faţă de numai 150.000 la primul tur. Totuşi, mulţi alţi oameni nu au putut, nici de această dată, să voteze.

Cei mai mulţi români au votat în Italia - 94.758, în Spania - 83.153, în Republica Moldova - 35.630, în Marea Britanie - 24.474, în Franţa - 16.114 şi în Germania - 16.716. Performanţa le aparţine românilor care s-au aşezat la coadă chiar din timpul nopţii de sâmbătă, care au stat şi câte şapte-opt ore la rând pentru a-şi exercita un drept garantat prin Constituţie şi care au scandat pe străzile din Paris, Roma, Londra sau Munchen că nu pleacă până nu votează. Umiliţi de propria lor ţară şi alungaţi de pe străzi de forţele străine, ei au rămas cu un gust amar. O parte dintre poveştile lor le-aţi putut citi în aceste zile în gândul.

Proasta organizare la alegerile i-a costat funcţia pe doi miniştri de Externe din această perioadă, respectiv Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu. O parte dintre ambasadori se apără însă, spunând că au transmis la Bucureşti informaţii cu privire la numărul de români aşteptaţi la vot şi au cerut secţii suplimentare. Acestea le-au fost refuzate.

La plecarea lui de la MAE, Teodor Meleşcanu a văzut altfel situaţia, prin filtrul celor cinci zile petrecute din nou în Aleea Alexandru: „Singurul lucru pe care nu am putut să îl realizez a fost suplimentarea secţiilor de votare, întrucât, deşi am solicitat BEC acest lucru, BEC nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale în acest sens, existând, în cazul modificării numărului de secţii între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor. Mi-am asumat în această situaţie responsabilitatea pentru implementarea măsurilor de fluidizare a procesului electoral şi am putut organiza turul doi de o manieră care a permis înregistrarea unui număr record de voturi în străinătate. Înregistrarea acestei cifre record de voturi a fost făcută posibilă tocmai datorită măsurilor luate”.

La Paris s-au cerut trei secţii pentru turul al doilea

Ambasadorul României la Paris, Bogdan Mazuru, susţine că a cerut mai multe secţii de votare, atât pentru primul tur al alegerilor cât şi pentru cel de-al doilea, însă Guvernul nu a ţinut cont de propunerile sale, fără a i se da nicio explicaţie. Pentru primul tur, Mazuru ar fi cerut două secţii în loc de una, iar pentru al doilea trei.

”Am apreciat că va veni destul de multă lume la vot. Se simţea dorinţa cetăţenilor români de a participa la alegerea preşedintelui. Am apreciat că pentru siguranţă ar fi fost necesare trei secţii de votare pentru al doilea tur. Este clar că erau necesare mai multe secţii de votare”, a declarat Mazuru, la Digi24.

Întrebat ce răspuns a primit de la Bucureşti, Mazuru a precizat că ”nu mi s-au dat explicaţii. E posibil să ţină seama şi de câţi români au fost în tururile anterioare. E adevărat că atunci au fost mai puţini ca acum. Estimările sunt destul de aleatorii, ţinând seama de lipsa totală de instrumente de apreciere a numărului de români din străinătate. A fost subestimat nu atât numărul românilor care trăiesc în Franţa, cât mai ales dorinţa lor de a veni la vot”.

În Italia, Ambasada României a cerut 66 de secţii, dar a primit doar 51

O situaţie similară este relatată şi de ambasadorul României în Italia, care a propus organizarea a 66 de secţii, însă de la Bucureşti au fost aprobate doar 51 pentru ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale. Ambasada ar fi urmat să se ocupe de 22 dintre acestea, însă, în final a avut în coordonare doar 12, zece fiind pe lista celor refuzate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). De celelalte 39 din 51 s-au ocupat consulatele, a lămurit pentru gândul Ovidiu Pufu, secretar 2, ataşat de presă, în cadrul Ambasadei de la Roma.

Ambasada a transmis MAE, pe baza informaţiilor obţinute de la autorităţe locale italiene, dar şi de la asociaţiile româneşti şi de la misiunile diplomatice şi consulare din Italia, date cu privire la concentrările majore de români din Italia. Acestea au fost transmise la Bucureşti înainte de cel de-al doilea tur.

”Răspunsul de la Bucureşti, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de secţii, nu a ţinut cont de aceste propuneri. Pentru a exemplifica, de la Bucureşti s-au primit instrucţiuni pentru organizarea unei secţii pe care nu am propus-o, şi anume la Sondrio, unde în primul tur de scrutin s-au prezentat doar 48 de alegători!", a scris pe Facebook ambasadorul României la Roma, Dana Constantinescu.

Ea menţionează că, în ceea ce priveşte cadrul legal în baza căruia funcţionează comisiile din cadrul secţiilor de votare din străinătatea, preşedintele secţiei de votare, care este angajat MAE, precum şi membrii secţiei de votare, care sunt de regulă cetăţeni români din ţara-gazdă, nu pot decide sub nicio formă prelungirea orarului de vot, aceasta fiind decizia exclusivă a BES.

"Un alt aspect foarte important este acela că membrii secţiilor de votare au fost propuşi de partidele politice, iar atunci când aceştia au ales să absenteze, propunerile misiunilor diplomatice de înlocuire a acestora cu personal calificat nu au fost aprobate de BES (Biroul Electoral pentru Străinătate n.r.)", a mai scris ambasadorul.

Daca Constantinescu a făcut un comentariu şi în legătură cu situaţia de la Torino, unde alegătorii români au fost dispersaţi din faţa Consulatului cu gaze lacrimogene de forţele de ordine italiene. Ambasadoarea spune că jandarmi aveau obligaţia de a asigura securitatea misiunii diplomatice sau a secţiei de votare, însă forţele de ordine îşi pot reconfigura oricând dispozitivul pe baza propriilor evaluări.

"Aceste evaluări au fost influenţate, din informaţiile transmise de la Consulatul General Torino, de faptul că au fost ocupate în mod violent spaţii cu altă destinaţie decât cea de spaţii de votare. De cealaltă parte, preşedinţii şi membrii secţiilor de votare, în ciuda efortului extraordinar pe care l-au depus, s-au aflat în situaţii de tensiune timp de 20 de ore, procesând în secţiile din oraşele mari în medie circa 2.900 de votanţi, ceea ce se traduce prin 7 votanţi la fiecare 2 minute. Aceşti oameni au fost în permanenţă sub presiune, iar adesea ameninţaţi şi chiar agresaţi fizic", a precizat ambasadorul României în Italia.

Comentarii