•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

100 DE ORE DE VOT ONLINE

10 nov 2014 7796 afisari

De această dată însă, urnele virtuale vor fi deschise 100 de ore, într-un gest simbolic de susţinere a românilor din diaspora cărora, pe 2 noiembrie, uşile secţiilor de votare le-au fost închise în faţă, după 14 ore cât a durat procesul de vot, chiar dacă mii dintre ei aşteptau la cozi imense să voteze. De asemenea, este un gest simbolic pentru susţinerea unui vot corect atât în ţară. cât şi în străinătate.

Gândul susţine ca românii să participe într-un număr cât mai mare la alegeri, iar autorităţile sunt obligate să asigure cadrul ca acest drept constituţional să poată fi exercitat.

Mii de români din diaspora, dar şi din ţară, în centrele studenţeşti nu au putut vota pe 2 noiembrie. În străinătate, românii au fost umiliţi de reprezentanţii statului român, la ora închiderii urnelor, mii dintre ei rămând în faţa secţiilor.  Lipsa de reacţie a autorităţilor de la Bucureşti, au generat un val de solidarizare cu diaspora, în ţară având loc ample proteste pentru un vot corect în turul doi.

În străinătate , au existat 294 de secţii de votare şi 161.054 de oameni care au reuşit să voteze, conform BEC. Alte câteva mii au rămas în stradă şi nu au putut vota. De precizat că, în 2009, 95.068 români au votat în străinătate în turul întâi al alegerilor prezidenţiale şi 147.754 în turul al doilea.

Atât în Spania, cât şi în Franţa, Belgia, Marea Britanie şi Germania, câştigător detaşat al alegerilor a fost candidatul ACL, Klaus Iohannis. Comparând diferenţa de prezenţă la vot a diasporei româneşti din turururile 1 şi 2 din 2009 şi estimând o creştere cel puţin similară şi pentru 16 noiembrie (luând în calcul şi numărul mare de români care nu au putut vota acum), reiese că este nevoie de o dublare a capacităţii de vot în marile centre din străinătate, pentru a ne asigura că nu vor mai fi probleme. Ne referim aici nu doar la secţii suplimentare, ci şi la ştampile, cabine şi membri în comisii.

Ministerul de externe, în ciuda recomandării BEC, a anunţat că va majora doar numărul de ştampile şi de membri în secţiile de votare, nu şi numărul acestora.

Gândul a făcut un calcul care demonstrează care a fost adevărata problemă. Am luat ca exemplu cazul Institutului Cultural Român din Londra, unde s-a înregistrat una dintre cele mai grave situaţii din străinătate, în ziua votului. Dacă facem un simplu exerciţiu în care înmulţim totalul minutelor în care s-a putut vota (840), cu numărul ştampilelor (5) şi împărţim rezultatul la numărul de români care au reuşit să voteze aici în primul tur al scrutinului prezidenţial, reiese că a fost nevoie de 2,6 minute pentru un vot. Aceasta, în condiţiile în care mii de oameni nu au mai ajuns să voteze. Gândul nu a reuşit să afle câte ştampile erau în această secţie în primul tur al prezidenţialelor din 2009, dar, presupunând că ar fi fost tot cinci, media timpului de vot a fost atunci de 4,9 minute. În ciuda declaraţiilor pe proprie răspundere care trebuiau completate, se poate constata, deci, că ritmul de vot din Londra a fost foarte rapid. Care a fost atunci problema? Conform calculelor noastre, răspunsul este neadaptarea numărului de secţii, cabine, ştampile şi observatori la creşterea numărului de români (consemnată inclusiv de Institutul de Statistică şi de guvernele ţărilor-gazdă) din 2009 şi până acum.

Klaus Iohannis a primit în primul tur al alegerilor prezidenţiale cel mai mare număr de voturi de la cei care au votat în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania, în timp ce Victor Ponta a fost pe primul loc ca număr de voturi în Republica Moldova, iar Monica Macovei în Finlanda.

 Potrivit rezultatelor finale publicate, joi, de Biroul Electoral Central, în secţiile de votare organizate în străinătate, în 95 de ţări, au fost înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate, cele mai numeroase fiind în Italia - 35.285, Spania - 32.760, R.Moldova - 21.928, Marea Britanie - 9.860, Germania - 8.149, Franţa - 7.677, Belgia - 6.419, SUA - 6.217.

Klaus Iohannis a obţinut în majoritatea ţărilor primul loc în opţiunile alegătorilor.

Premierul Victor Ponta a câştigat alegerile în R. Moldova, Brazilia, Coreea de Nord, Palestina, Pakistan, Zimbabwe. Tot pe primul loc a fost şi în Ucraina, Uruguay şi Sri Lanka, dar la acelaşi număr de voturi cu Klaus Iohannis. În Angola, Ponta, Iohannis şi Macovei au avut câte 5 voturi.

 Monica Macovei a câştigat în Peru, Cuba, Slovenia şi Finlanda, precum şi în Singapore, unde a fost la egalitate cu Iohannis.
Elena Udrea nu a câştigat în nicio ţară, în schimb a ocupat locul doi în Portugalia şi Vietnam şi trei în Grecia, Irlanda, Italia, R. Moldova, Noua Zeelanda, Slovacia şi Spania.

Corneliu Vadim Tudor a obţinut locul 3 în Algeria, în timp ce Călin Popescu-Tăriceanu a fost pe poziţia a treia în Cehia, Danemarca şi Olanda.

Comentarii