•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

Secretele din biroul preşedintelui

8 sep 2014 1999 afisari
Secretele din biroul preşedintelui

Preşedintele Iliescu s-a instalat în Palat la etajul al doilea, într-un birou gândit - în epoca reaşezării Cotrocenilor după dorinţa soţilor Ceauşescu, în casă de oaspeţi - drept dormitor. Nicicând adept al mutărilor specatculoase de imagine, preşedintele Constantinescu i-a urmat ocupând acelaşi scaun şi semnându-şi decretele, patru ani la rând, la aceeaşi masă de scris ca şi predecesorul său.

Ajuns la Cotroceni în 2004, preşedintele Băsescu şi-a spus, cum a şi povestit două luni mai târziu, "Domn’le, mi se pare mai jignitor să stai într-un spaţiu care a fost destinat să fie dormitor decât să stai într-unul destinat biroului". Aşa a ajuns fostul cabinet al lui Ioan Talpeş şi al Rodicăi Stănoiu, cu un etaj mai jos, să fie punctul zero al deciziilor prezidenţiale în România. În biroul rectangular de la Cotroceni poate suna la telefon, printr-o linie securizată, orice alt şef de stat de pe planetă. Tot de aici, un telefon negru instalat de STS ţine loc de fir roşu între Preşedinţie şi orice instituţie din România, SRI şi SIE ocupând două dintre tastele cu apelare rapidă. Cât despre televizorul la care preşedintele Băsescu, uitându-se, nu rezista în primii ani de mandat tentaţiei de a intra în direct seara la talk-show-uri pentru a răspunde criticilor, e, în realitate, parte a unui sistem conectat prin satelit cu care se poate intra oricând în legătură audio - video cu orice instituţie din România cu un echipament similar, dar şi cu teatrele de operaţiuni în care se află militaari români.

Cadru rarisim pentru fotografii oficiale, spre deosebire de Biroul Oval al preşedintelui Statelor Unite cunoscut oriunde pe planetă, cabinetul preşedintelui României i s-a înfăţişat publicului larg cu puţine ocazii şi niciodată în detaliu. Gândul reconstituie drumul pe culoarele Cotrocenilor până în  biroul prezidenţial şi cei 30 de metri pătraţi în care Traian Băsescu şi-a citit dimineaţa corespondenţa şi sintezele de informaţii clasificate, şi-a dat întâlnirile al căror conţinut nu rămâne cuprins în nicio stenogramă, fie ea şi secretă, a desemnat premierii şi le-a primit retragerile, a primit de multe ori miniştrii, a respins legi şi a numit magistraţii ultimilor 10 ani.

Detalii din cabinetul preşedintelui. De ce a refuzat Băsescu biroul lui Iliescu

Deşi atât Emil Constantinescu, cât şi Traian Băsescu s-au declarat, în puncte esenţiale ale mandatelor lor la Cotroceni, singuri, formal, un preşedinte e mai tot timpul înconjurat de o mână de oameni aproape invizibili - dispozitivul de protecţie în care aghiotantul are primul rol. Cu ei ajunge dimineaţa, la intrarea dinspre grădină a Cotrocenilor, cu ei parcurge cele 10-12 trepte ale Palatului până în Holul de Onoare şi apoi, până la lift. Un lift discret, ascuns după o nişă în perete, cu care preşedintele şi aghiotantul urcă în fiecare zi acelaşi etaj, ţin drumul drept, încă două trepte, şi intră în final în Cabinetul zero.

Un labirint în care vizitatorii de ocazie n-au timp şi nici permisiune să zăbovească, Palatul Cotroceni nu e, în realitate, atât de vast cum pare. În careul în care şi-a ales biroul actualul preşedinte, sunt strânse laolată trei încăperi. În faţă, sala Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În lateral, un cabinet în care s-a instalat în primii ani ai mandatului lui Băsescu consilierul pentru securitate naţională - atunci Sergiu Medar -, iar mai apoi Cristian Diaconescu, ca şef al Cancelariei. Iar vis-à-vis - biroul preşedintelui cu anticamera, ocupată permanent de aghiotant şi şefa Cabinetului. În imediata vecinătate a acestui triunghi zero al Palatului Cotroceni, se află birourile consilierului prezidenţial pentru probleme legislative şi al purtătorului de cuvânt.

30 de metri pătraţi. Atât măsoară, mai mult sau mai puţin, biroul ultrasecurizat prin care şi lumina răzbate deseori cu greu. O bibliotecă din lemn masiv, două mese de lucru şi o masă de scris, o pictură înfăţişându-l pe Mihai Viteazul intrând în  Alba Iulia şi şase candelabre de cristal sunt cele pe care preşedintele Băsescu le-a găsit în încăpere atunci când şi-a ales-o ca spaţiu pentru noul cabinet. Fusese mobilat ca spaţiu de lucru în "casa de oaspeţi Cotroceni" în care Nicolae Ceauşescu a transformat din 1977 Palatul, fără a fi fost folosit însă măcar o zi. L-au ocupat, după `90, consilierii prezidenţiali Ioan Talpeş şi Rodica Stănoiu. Fostul birou al preşedintelui Iliescu, preluat de preşedintele Constantinescu a fost din start refuzat de actualul şef al statului pe motiv că la etajul superior, acolo unde predecesorii săi postdecembrişti s-au instalat, se amenajase în 1989 apartamentul lui Ceauşescu. „Când am văzut că stau în dormitorul apartamentului lui Ceauşescu – acolo era biroul preşedintelui –, am spus «Domn’le, mi se pare mai jignitor să stai într-un spaţiu care a fost destinat să fie dormitor decât să stai într-unul destinat biroului»”, a povestit Traian Băsescu într-un interviu în „Jurnalul Naţional”, în februarie 2005.

Oficial, biroul preşedintelui nu i-a fost înfăţişat publicului larg decât o singură dată, pe 19 mai 2009, la a doua „Zi a Porţilor Deschise” de la Cotroceni, o strategie de imagine menită să permită anual celebrarea întoarcerii Traian Băsescu la Preşedinţie, după prima suspendare, prin transparenţă şi apropiere de electorat, abandonată însă după 2011.

Mii de oameni au stat atunci la rând să arunce un ochi în primul dintre aşezămintele puterii. Pentru vizitatori, biroul preşedintelui a fost însă eliberat de toate obiectele personale ale lui Traian Băsescu, serviciul de protecţie al preşedintelui retrăgând de la vedere orice sistem de comunicaţii speciale ori obiect care să atragă atenţia sau să stârnească ulterior controverse.

Cei care au trecut însă de-a lungul timpului prin biroul preşedintelui Băsescu în ipostaze oficiale descriu însă mai amănunţit cabinetul prezidenţial. În bibliotecă, cele mai multe volume sunt cărţi de istorie, unele chiar colecţii rare, legate în copertă de piele, achiziţionate în timp de Administraţia Prezidenţială sau primite cadou de preşedinte. Pasionat de navigaţie, Traian Băsescu nu şi-a adus la Cotroceni decât o machetă de navă, păstrată pe o masă în stânga biroului, enciclopediile păstrându-le în biblioteca de la Vila Lac 3, reşedinţa stabilită în timpul mandatelor sale.

La masa lungă din dreapta biroului (stânga imaginii) au loc întâlnirile zilnice cu consilierii şi discuţiile cu miniştrii sau şefii instituţiilor atunci când sunt primiţi în biroul preşedintelui la o întâlnire mai puţin protocolară. Mica masă din faţa biroului său este un spaţiu de discuţii oficiale sau private atunci când invitatul preşedintelui vine neînsoţit.

Telefonul negru cu cele 12 taste secrete şi sistemul audio-video de la Cotroceni

Pe masa de lucru, au stat întotdeauna o agendă a întâlnirilor, un toc pentru stilouri, un computer de birou şi, în ultimii ani, o tabletă. Celebrul „fir roşu” Cotroceni-Victoria-SRI-SIE este, în realitate, un telefon negru instalat de STS care asigură comunicaţiile securizate cu alte instituţii. „Sunt 12 taste şi toate sunt ale adevărului”, povestea Traian Băsescu în 2012 după ce în campania pentru suspendare îi recomandase lui Crin Antonescu să apese tasta 3 pentru a intra în legătură cu „un om care ştie să îi spună exact cine a făcut rău României”.

Telefonul negru are memorate legăturile spre principalele instituţii ale statului, inclusiv serviciile de informaţii SRI, SIE, dar poate asigura conexiunea imediată cu orice instituţie din România fie direct, fie prin centrala securizată a STS, pe numere distincte faţă de cele cunoscute în circuitul public. Convorbirile prin sistemul STS nu pot fi interceptate.

Dincolo de acest sistem, preşedintele dispune de unul pentru videoconferinţă cu orice instituţie a statului şi cu teatrele de operaţiuni în care sunt implicaţi militari români. Convorbirile externe sunt securizate într-un sistem aparte gestionat tot de STS.

Pus în 2005 în situaţia de a descrie Biroul Oval, în care fusese invitat de George W. Bush, preşedintele a evitat detalii legate de spaţiul de lucru al liderului american, dând în schimb prima imagine a biroului său. „Ştiţi cum este? Eu nu ştiu decât cum arată mobilierul, dar vă pot spune ce este în biroul unui preşedinte. Cele mai acute şi importante informaţii sunt acolo, preşedintele trebuie să le judece, să ia decizii. Bineînţeles că unul este tipul de decizie pe care îl ia preşedintele SUA, care are armată desfăşurată, numai armată desfăşurată câtă nu are România în total, şi altele sunt deciziile pe care le ia preşedintele României, care are 2.000 şi ceva de militari desfăşuraţi; primeşte o informaţie, ia o decizie, se consultă cu preşedinţii statelor aliate, iau decizii comune sau cum sunt evenimentele din Kosovo când ieri noapte a trebuit să punem batalionul din rezerva strategică pentru forţele KFOR din Kosovo să-l punem la dispoziţie gata de intervenţie dacă va fi nevoie”, povestea Traian Băsescu în martie 2005, într-un interviu la B1.

Glonţul sau bricheta? Care este, în realitate, singurul obiect personal adus de Băsescu în cabinetul prezidenţial

Primul instantaneu din cabinetul prezidenţial necosmetizat, apărut în 2012, a stârnit şi primele controverse. Reacţia publică imediată la un clip pe care stafful preşedintelui l-a postat atunci pe Facebook în ziua în care Traian Băsescu a împlinit 61 de ani a fost legată de existenţa unui obiect care părea a fi un glonţ de mare calibru pe biroul şefului statului.

Obiectul neidentificat s-a dovedit în final o brichetă primită cadou de Traian Băsescu în urmă cu mai mulţi ani şi nelipsită de pe biroul său în tot acest timp.

Dincolo de stilouri şi de brichetă, singurul obiect personal al lui Traian Băsescu în cabinetul de la Cotroceni este o ramă cu o fotografie de familie.

Mai jos, fotografiile care refac traseul preşedintelui până la birou şi câteva din puţinele instantanee cu Traian Băsescu în cabinetul său:

Mai 2009. Vizitatorii din „Ziua porţilor Deschise”, la intrarea principală a Palatului Cotroceni. Foto: Administraţia Prezidenţială

Mai 2009.  Holul de la etajul întâi al clădirii, unde se află şi cabinetul preşedintelui. Câteva zeci de vizitatori la „Ziua porţilor Deschise” fac rând spre biroul lui Traian Băsescu şi spre sala CSAT. Foto: Administraţia Prezidenţială

Mai 2009. Intrarea în biroul preşedintelui. Accesul publicului a fost permis până în anticameră. Foto: Administraţia Prezidenţială

2005. Preşedintele Traian Băsescu, la birou, în primul an de mandat.

Mai 2014. Una dintre puţinele întâlniri oficiale fotografiate în biroul prezidenţial: Traian Băsescu şi Vlad Filat. Foto: Contul de Facebook al preşedintelui

Mai 2014. Detalii din biroul prezidenţial într-una dintre puţinele ipostaze oficiale fotografiate aici: Traian Băsescu şi Vlad Filat. Foto: Contul de Facebook al preşedintelui

 

Comentarii