•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

Istoric campanii

2004

În anul 2004, pe plan intern, alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale canalizează cea mai mare partea energiilor politice.
După o guvernare în care România a intrat în NATO şi a finalizat negocierile de aderare la UE, liderul PSD, premierul Adrian Năstase, candidează la Preşedinţie în condiţiile în care Ion Iliescu nu mai avea acest drept constituţional.

Traian Băsescu a intrat în cursă cu puţin timp înainte de debutul campaniei electorale, după ce Theodor Stolojan fusese desemnat candidat la Preşedinţie al noii Alianţe PNL-PD. În data de 2 octombrie, Stolojan s-a retras din cursa prezidenţială şi de la preşedinţia PNL, invocând probleme de sănătate. Ca preşedinte interimar al liberalilor este numit Călin Popescu Tăriceanu.

Memorabile rămân anunţul lui Stolojan privind retragerea şi problemele sale de sănătate care riscau să se agraveze iremediabil, dar şi reacţia lui Traian Băsescu, care izbucneşte în plans la auzul declaraţiei liderului liberal, căruia i se adresează cu apelativul „dragă Stolo”, rămas în istoria politicii româneşti.

Din declaraţia de retragere a lui Theodor Stolojan: „Acum patru ani am intrat în politică pentru a-mi pune la dispoziţia românilor experienţa. Am crezut sincer că România trebuie condusă de oameni care pun mai presus interesele celor mulţi. (…) Din păcate, drumul meu spre cursa prezidenţială se încheie aici. A fost un drum de uzură, de mare efort, care a meritat fiecare clipă. Din păcate, a lăsat urme adînci. Starea mea de sănătate mă opreşte din acest drum. Problemele de sănătate cu care mă confrunt pot fi remediate acum. Dacă nu mă concentrez acum asupra lor, riscă să se agraveze iremediabil. Renunţ la cursa prezidenţială cu regret. Am făcut o construcţie solidă, funcţională, care nu se bazează doar pe un om sau altul”

Traian Băsescu, care a izbucnit în lacrimi după anunţul lui Teodor Stolojan, i-a mulţumit lui Theodor Stolojan pentru "şansa" pe care i-a dat-o de a constitui Alianţa PNL-PD şi l-a asigurat că, dacă va rămâne cu sufletul alături de liberali şi democraţi, această formaţiune va câştiga alegerile. 

Declaraţia lui Traian Băsescu: „Domnule preşedinte, dragă Stolo, îţi mulţumesc că am făcut parte din Guvernul tău în 91-92, îţi mulţumesc pentru respectul pe care l-ai arătat colegilor mei din Partidul Democrat în calitate de co-preşedinte al Alianţei, îţi mulţumesc pentru dorinţa de a da o speranţă românilor într-o altfel de Românie, îţi mulţumesc pentru şansa pe care mi-ai dat-o ca împreună să facem cea mai spectaculoasă construcţie politică a anului 2004. Am discutat mult, am hotărît împreună şi te asigur, în faţa ţării, că dacă vei rămîne cu sufletul alături de noi Alianţa va cîştiga. Mulţumesc.Mulţumesc mult."


O zi mai târziu, Traian Băsescu declara, într-o conferinţă de presă, contrazicând declaraţiile anterioare ale lui Theodor Stolojan, că starea de sănătate a acestuia nu era atât de gravă pe cât se vehicula, problema acestuia fiind de fapt stresul provocat de şantajul politic la care fusese supus în ultimul timp. „Era şantajat cu invenţii de tip vinovăţie pentru Megapower, pentru că nu ştiu când în viaţa dânsului ar fi fost într-o situaţie dificilă din punct de vedere al sănătăţii, cu nu ştiu ce alte dosare care i se tot anunţau a fi pregătite şi gata de scos. Acest lucru i-a agravat starea de sănătate", a afirmat Băsescu.

În data de 6 octombrie, Alianţa DA  îl desemnează candidat la prezidenţiale pe Traian Băsescu. După validarea sa de către conducerea PD, Băsescu a anuţat că va fi un candidat “„spru”, în condiţiile în care intră în cursa pentru Cotroceni în mod neprevăzut, fără a se fi pregătit dinainte pentru această ţintă. „Adriane, nici nu ştii, cât de mic începi să fii”, şi l-a fixat el drept adversar  pe  Adrian Năstase.

În primul tur, pentru funcţia de preşedinte au fost 12 candidaţi. Pe listele electorale au fost înscrişi 18.449.344 alegători, din care voturi exprimate au fost 10.794.653 (58,5%), voturi valabile 10.452.205, iar voturi anulate 342.448. Diferenţa de voturi dintre primii doi clasaţi a fost de 733.628 de voturi.

Rezultate primul tur:

- Adrian Năstase (Alianţa PSD+PUR) - 4.278.864 (40,97%)
- Traian Băsescu (Alianţa Dreptate şi Adevăr) - 3.545.236 (33,92%)
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) - 1.313.714 (12,57%)
- Marko Bela (UDMR) - 533.446 (5,10%)
- Gheorghe Ciuhandu (PNŢCD) - 198.394 (1,90%)
- George Becali (PNGCD) - 184.560 (1,77%)
- Petre Roman (FD) - 140.702 (1,35%)
- Gheorghe Dinu (independent) - 113.321 (1,08%)
- Marian Petre Miluţ (AP) - 43.378 (0,42%)
- Ovidiu Tudorici (URR) - 37.910 (0,36%)
- Aurel Rădulescu (APCD) - 35.455 (0,34%)
- Alexandru Raj Tunaru (PTD) - 27.225 (0,26%)

În 2004 a fost pentru ultima oară când primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a desfăşurat simultan cu alegerile pentru Parlament. Potrivit Constituţiei modificate în 2003, mandatul prezidenţial durează cinci ani, în loc de patru, ceea ce a dus la decalarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare.

Înainte de turul decisiv al alegerilor prezidenţiale, singura întâlnire faţă în faţă a celor doi candidaţi rămaşi în cursă pentru fotoliul de la Cotroceni, Traian Basescu şi Adrian Nastase, are ca moment-cheie întrebarea lui Băsescu pentru competitorul său: "Măi, ce blestem o fi pe poporul asta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti?”.


Turul doi de scrutin s-a desfăşurat în data de 12 decembrie, după o confruntare dură între Adrian Năstase şi Traian Băsescu. Din 18.316.104 alegători s-au prezentat la urne 10.112.262 (55,2%). Voturi valabile au fost 10.008.314, iar voturi anulate 103.948.
Traian Băsescu a primit 5.126.894 de voturi (51.23%), iar Adrian Năstase 4.881.520 (48.77%). Diferenţa dintre Traian Băsescu şi Adrian Năstase a fost de doar 245.374 de voturi, liderul PSD crezând până în ultima clipă că va câştiga, două exit-poll-uri fiind în favoarea sa, iar în altul fiind la egalitate cu Băsescu. Băsescu a câştigat alegerile în Bucureşti, Transilvania, Banat, Dobrogea, în timp ce Adrian Năstase a fost votat mai mult în Moldova, Oltenia şi Muntenia.

Populaţia din mediul urban a votat preponderent cu Traian Băsescu, în timp ce Adrian Năstase a fost preferat de populaţia din mediul rural.
Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea din secţiile de votare, s-a constatat o aderenţă a lui Traian Băsescu la electoratul tânăr şi mediu ca vârstă, în timp ce Adrian Năstase a fost preferat de populaţia de peste 50 de ani.

Traian Băsescu aduce la guvernare Alianţa “Dreptate şi Adevăr”, formată din PNL şi PD, premier fiind numit liberalul Călin Popescu Tăriceanu. În noul guvern intră şi partidul lui Dan Voiculescu, PUR, după negocierile purtate cu noul preşedinte care a reuşit să spargă Alianţa PSD-PUR şi să trimită PSD în opoziţie. La guvernare intră şi UDMR, deşi partidul maghiarilor avea o înţelegere de principiu cu PSD dinainte de alegeri.
 

Comentarii