•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

Istoric campanii

2000

În anul electoral 2000, în care se desfăşoară alegeri locale, parlamentare şi prezidenţiale, electoratul sancţionează dur forţele de dreapta care fuseseră la putere, asigurând o victorie zdrobitoare a stângii dar şi un scor nesperat de mare pentru partidul naţionalist-extremist PRM. Eşecul dreptei în ceea ce priveşte accesul în legislativ are loc şi pe fondul ridicării pragului electoral, după ce Guvernul stabileşte, la sfâşitul lunii iunie, prin ordonanţă de urgenţă, un prag electoral de 5%.

Alianţa PDSR (Polul Democrat Social din România), alcătuită din PDSR şi PUR, obţine cele mai multe mandate de primar, dar înregistrează un eşec important în Bucureşti, unde candidatul PD Traian Băsescu câştigă mandatul de primar general, ulterior cariera sa politică înregistrând o ascensiune fulminantă. Între alegerile locale şi cele parlamentare şi prezidenţiale, în data de 7 septembrie, Alianţa PDSR (PSDR şi PUR) îşi consolidează poziţia poziţia asimilând  PSDR. PDSR câştigă şi alegerile parlamentare, cu 37%, revenind la putere pe fondul nemulţumirilor sociale determinate de reformele economice ale Guvernului CDR-USD-UDMR.

Marele perdant al alegerilor legislative este PNŢ-CD, care nu reuşeşte să intre în Parlament sub umbrela CDR 2000, fiind perceput ca principalul vinovat pentru eşecurile guvernării de până atunci. PNŢ-CD şi partidele grupate în CDR 2000 nu reuşesc să adune nici măcar jumătate din numărul voturilor necesare intrării în Parlament. PNL, celălalat membru important al CDR, reuşeşte să se salveze candidând pe liste proprii, atât la alegerile locale, cât şi la cele parlamentare, la acestea din urmă obţinând 7%. .

PRM obţine cel mai bun rezultat din întreaga sa istorie, locul II, cu circa 20% din voturi, liderul acestui partid, Corneliu Vadim Tudor, calificându-se în turul doi la prezidenţiale. 

Alegerile pentru Preşedinţie din anul 2000 s-au desfăşurat tot în două tururi de scrutin, niciunul dintre cei 12 candidaţi nereuşind să obţină victoria din prima. După o guvernare zbuciumată a CDR, marcată de numeroase probleme economice şi sociale, culminând cu ultima mineriadă de la începutul anului 1999, şi din cauza neînţelegerilor din CDR cu privire la desemnarea unui candidat unic la Preşedinţie, primul tur este câştigat de candidatul PDSR, Ion Iliescu(36,35%), urmat, surprinzător, de cel al PRM, Corneliu Vadim Tudor(28,34%). Pe locul trei se situează Theodor Stolojan, candidatul liberalilor(11,78%), după ce PNL a ieşit din nou din CDR. Pe locul patru a fost premierul în exerciţiu la acea vreme, Mugur Isărescu(9,54%), reprezentând CDR, după ce preşedintele în funcţie, Emil Constantinescu, a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat, declarându-se „învins de structuri”, aluzie la fosta Securitate şi la foştii comunişti.

La primul tur de scrutin, din 26 noiembrie 2000, din 17.699.727 de alegători înregistraţi sau votat 11.559.458 (65,31%), dintre care numai 10.839.424 voturi au fost validate, iar 720.034 voturi au fost anulate.

Rezultatele primului tur de scrutin au declanşat o mobilizare în favoarea lui Ion Iliescu, el fiind susţinut chiar de către adversari declaraţi, care însă se opuneau ca liderul PRM Corneliu Vadim Tudor să ajungă şef al statului.

Rezultatele primului tur :
- Ion Iliescu (PDSR) - 4.076.273 (36,35%)
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) -  3.178.293 (28,34%)
- Theodor Stolojan (PNL) - 1.321.420 (11,78%)
- Mugur Isărescu (CDR) - 1.069.463 (9,54%)
- Gyorgy Frunda (UDMR) - 696.989 (6,22%)
- Petre Roman (PD) - 334.852 (2,99%)
- Teodor Meleşcanu (ApR) - 214.642 (1,91%)
- Eduard Gheorghe Manole (independent) - 133.991 (1,19%)
- Graziela Elena Bârlă (independent) - 61.455 (0,55%)
- Paul-Philippe Hohenzollern (PRN) - 55.238 (0,49%)
- Ion Sasu (PSM) - 38.375 (0,34%)
- Niculae Cerveni (PLDR) - 31.983 (0,29%)

Înainte de al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale, în data de 28 noiembrie, Biroul Executiv al PDSR propune „încheierea unui Memorandum de înţelegere politică cu partidele democratice – PNL, PD şi UDMR, cu sindicatele şi patronatul, care să permită partidului exercitarea guvernării”. O zi mai târziu, PNL şi PD îşi anunţă sprjinul pentru candidatul PDSR în turul doi al alegerilor prezidenţiale.

În turul doi, din 10 decembrie, din 17.699.727 de alegători de pe listele electorale au votat 10.177.343 (57,50%), 10.020.870 voturi fiind  validate. Ion Iliescu a devenit din nou preşedinte, după o pauză de patru ani, cu 6.696.623 (66,83%), în timp ce Corneliu Vadim Tudor a obţinut 3.324.247 (33,17%).

Ales preşedinte, Ion Iliescu îl desemnează premier pe Adrian Năstase, care va guverna ţara patru ani.

 

Comentarii