•  

    VREAU

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume.

    Vreau să cresc, să visez, să aleg.

    Dacă spui acum aceste trei lucruri simple, cine aude vocea ta?

    Ai vrut libertate şi ţi-au dat linişte. Liniştea lor. Ai vrut schimbare şi ţi-au dat oamenii. Oamenii lor. Ai vrut să trăieşti bine şi ţi-au spus bine. Binele lor.

    Au trecut 25 de ani, iar viaţa ta a ajuns viitorul lor.

    După 25 de ani, îţi vor cere din nou să speri.

    Azi, poţi să ieşi din rând. Să le faci o surpriză. Să nu mai aştepţi. Să nu te mai plângi. Să le spui în faţă: vreau să-mi iau viaţa înapoi.

    E simplu: azi, eu vreau să fiu preşedinte. Azi, eu ştiu ce vreau. Şi nu sunt singur. Azi, în România mea, te vreau şi pe tine preşedinte. Eu, tu, noi avem azi puterea. Alege! Fă-ţi ziua de mâine mai fericită decât ziua de azi.

    Vreau. Un singur cuvânt care poate face o viaţă. Pune-l oriunde şi poate ridica o lume. Vreau.

Cu Gândul la România

Istoric campanii

1996


Anul 1996 stă sub semnul schimbării. Emil Constantinescu şi CDR sunt desemnaţi câştigătorii alegerilor legislative şi prezidenţiale, fiind pentru prima oară, după 1989, când dreapta politică ajunge democratic la Putere, unde va rămâne timp de patru ani, perioadă în care s-au succedat trei guverne (Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isărescu). Este startul unor noi reforme şi convulsii sociale care vor marca următorii ani. Totuşi schimbarea de putere a fost un semnal clar că în România democraţia este ireversibilă şi că reformele vor continua.

Semnalul schimbării a fost dat în iunie. Alegerile locale, când CDR a câştigat Capitala şi marile oraşe, au prefigurat succesul ce avea să fie înregistrat de Opoziţie în câştigarea puterii centrale, precum şi a celei mai înalte funcţii în stat.

În turul întâi al alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie 1996, au fost înscrişi pe liste 17.218.654 de alegători şi au votat at 13.088.388 (76,01%) - 12.652.900 voturi au fost validate, iar 435.488 voturi au fost anulate. Alegerile prezidenţiale din 1996 au adus o inflaţie de candidaţi, o competiţie acerbă şi prima schimbare democratică de putere după Revoluţie.
În cursă au intrat pentru prima oară un reprezentant al minorităţii maghiare György Frunda (UDMR), dar şi un reprezentant al unui partid de extremă dreapta, naţionalist, Corneliu Vadim Tudor (PRM). S-au înscris mulţi candidaţi fără şanse şi chiar neobişnuiţi, printre care doctorul Ion Pop de Popa, bioenergeticianul Constantin Mudava, diaconul Nuţu Anghelina, Constantin Niculescu (Partidul Naţional al Automobiliştilor), etc.

Dintre cei 16 candidaţi, trei au obţinut rezultate mai importante :  Ion Iliescu (32,25%), Emil Constantinescu (28,51%) şi Petre Roman (20,54%). Diferenţa dintre primii doi clasaţi a fost cea mai strânsă de după 1989, de 511.152 voturi.

Rezultatele primului tur :

- Ion Iliescu (PDSR) - 4.081.093 (32.25%)
- Emil Constantinescu (CDR) - 3.569.941 (28.22%)
- Petre Roman (USD) - 2.369.941 (20.54%)
- Gyorgy Frunda (UDMR) - 761.411 (6.02%)
- Corneliu Vadim Tudor (PRM) - 597.508 (4.72%)
- Gheorghe Funar (PUNR) - 407.828 (3.22%)
- Tudor Mohora (PS) - 160.387 (1.27%)
- Nicolae Manolescu (ANL) - 90.122 (0.71%)
- Adrian Păunescu (PSM) - 87.163 (0.69%)
- Ioan Pop de Popa (UNC) - 59.752 (0.47%)
- George Muntean (PPR) - 54.218 (0.43%)
- Radu Câmpeanu (ANLE) - 43.780 (0.35%)
- Nuţu Anghelina (independent) - 43.319 (0.34%)
- Constantin Mudava (independent) - 38.477 (0.31%)
- Constantin Niculescu (PNA) - 30.045 (0.24%)
- Nicolae Militaru (independent) - 28.311 (0.22%)
 

Atât rezultatele din primul tur al alegerilor prezidenţiale, cât şi cele ale alegerilor parlamentare îi determină pe Emil Constantinescu şi Petre Roman să semneze, între cele două tururi de scrutin, Acordul de colaborare electorală, parlamentară şi guvernamentală între CDR şi USD.

Confruntarea finală dintre Emil Constatinescu, preşedinte al CDR, şi Ion Iliescu, preşedinte în funcţie, a fost cea mai strânsă şi disputată de până atunci, Iliescu pierzând şi din cauza acuzelor de corupţie aduse Guvernului Văcăroiu, aflat în funcţie în perioada 1992-1996.

Decisivă pentru lupta electorală a fost emisiunea „Turneul candidaţilor” în care mediatorul le-a cerut celor doi candidaţi, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, să îşi adreseze reciproc câte o întrebare, „pentru a rămâne într-o tonalitate optimistă”.

Ion Iliescu alege să îl întrebe pe Constantinescu dacă îşi menţine criticile referitoare la guvernarea Roman, pe care le făcuse înainte de primul tur de scrutin, când a susţinut că Guvernul Roman a produs „o catastrofă şii un haos”.

„În aceste momente trebuie să ne îndreptam spre viitor. Au existat greşeli ale trecutului, au existat greşeli ale tuturor”, a răspuns Constantinescu, care a susţinut că o a stfel de întrebare „face parte dintr-o tehnică foarte abilă şi care este specifică” lui Iliescu, care, „timp de şapte ani, a reuşit, în mod minunat, să-i pună pe toţi unii împotriva altora: muncitori împotriva intelectualilor, mineri împotriva celorlalţi”.

Emil Constantinescu l-a mai acuzat pe contracandidatul său că încearcă să creeze o disensiune între CDR şi USD”, între el şi guvern.

Însă, întrebarea memorabilă a dost cea pe care Emil Constantinescu i-a adresat-o lui Ion Iliescu: „Credeţi în Dumnezeu, dle Iliescu?”.

Citiţi mai jos fragmentul:

„Emil Constantinescu: Credeţi în Dumnezeu, dle Iliescu?

Ion Iliescu: Dle Constantinescu, eu m-am născut într-o familie de oameni evlavioşi, am fost botezat în Biserica Ortodoxă Română şi am această calitate. Sigur, în evoluţia mea intelectuală s-au produs anumite deplasări, dar am rămas pătruns de elementele fundamentale ale credinţei şi ale moralei creştine. Eu sunt mai creştin şi mai credincios decât mulţi alţii care îşi etalează în public această credinţă, cu care eu cred că nu trebuie să se facă nici comerţ, nici propagandă politică. "Crede şi nu cerceta!"

E.C.: Aţi declarat că sunteţi liber-cugetător. Asta înseamnă necredincios, deci om fără Dumnezeu.

I.I.: Nu, asta nu înseamnă necredincios.

E.C.: Asta înseamnă. Orice dictionar...

I.I.: Asta înseamnă respect faţă de...

E.C.: Dle Iliescu, cu limba română nu poate fi... Când aţi minţit, atunci sau...

I.I.: ... inclusiv oamenii Bisericii evoluează în contactul cu ştiinţa. Intoleranţa de o parte şi de alta nu aduce nimănui nici un fel de folos. "Crede şi nu cerceta!", spre exemplu, este un concept care a fost părăsit de oamenii Bisericii, pentru ca se împrumuta din ceea ce aduce ştiinta, inclusiv în viaţa cultelor, în viaţa Bisericii. Fundamental este altceva, ceea ce pătrunde în comportamentul şi în starea morală a fiecăruia în parte. Eu am mai mult decât alţii, care işi afişează credinţa în Dumnezeu”

În urma desfăşurării celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, Emil Constantinescu  (CDR) a obţinut 7.057.906 de voturi (54,41%), iar Ion Iliescu (PDSR) 5.914.579 (45,59%).

Alegerea lui Constantinescu provoacă o manifestaţie spontană de bucurie în Piaţa Universităţii, în seara turului doi al alegerilor.
Emil Constantinescu devine preşedinte şi instalează un guvern CDR-USD, condus de Victor Ciorbea, iar PDSR şi Ion Iliescu ajung în opoziţie.

Colaborarea dintre CDR şi USD asigură majoritatea parlamentară necesară, cele două formaţiuni adjudecându-şi, fiecare, preşedinţia Senatului – Petre Roman, respectiv a Camerei Deputaţilor – Ion Diaconescu, care devine şi preşedinte al CDR.

Comentarii